Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL
Senatorul liberal Florin Cîţu a scris, luni, pe Facebook, că prin taxa pe activele financiare, coaliţia de guvernare intenţionează să îşi subordoneze Banca Naţională a României (BNR), nu băncile comerciale.
„Dragnea subordonează politic BNR! În primul rând, trebuie să nu uităm: PSD+ALDE mint, mint, mint. De doi ani de zile spun că nu introduc taxe şi de doi ani de zile introduc taxe şi accize. Dar fac mai mult de atât.
Acum dau asaltul final la BNR! Taxa pe activele financiare ale băncilor are un singur scop - să subordoneze politic BNR! Dragnea, Vâlcov, Teodorovici nu ţintesc sistemul bancar. Ei vor să pună botniţă BNR. Puteau foarte uşor să taxeze activele. Dar au legat taxa de nivelul ROBOR cu un scop clar. Cei trei analfabeţi economici vor să anuleze deciziile de politică monetară”, a scris, luni, Florin Cîţu, senator din partea PNL, pe pagina sa de Facebook.
Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începutul acestui an, prin OUG nr. 114/2018. Băncile sunt taxate cu o cotă între 0,1% şi 0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale peste media ROBOR trimestrială pentru 3 luni şi 6 luni de peste 2%.
„BNR are trei dobânzi cu care lucrează: rata de depozit = 1,5% < rata de politică monetară = 2,5% < rata Lombard 3,5%. Plafonul impus de PSD+ALDE pentru ROBOR este de 2%. Sub nivelul dobânzii de politică monetară. Nu întru aici în detalii. Cei trei analfabeţi economici cred că plafonând ROBOR la 2%, nu va conta cât va creşte dobânda de politică monetară în viitor”, a mai scris Cîţu.
Rata dobânzii de politică monetară este de 2,5%, începând din 8 mai 2018, când a fost crescută de la 2%, cât a fost stabilită în februarie 2018. În ianuarie anul trecut, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât fusese stabilită începând cu 7 mai 2015, pe fondul creşterii inflaţiei şi a indicelui ROBOR.