"Producatorii" de religie - bisericile, sinagogile si moscheile - sunt intr-o continua competitie pentru castigarea "consumatorilor".

Daca opinia comuna e ca religia se afla undeva la polul opus gandirii pragmatice, revista Business Week a descoperit in ultimul sau numar contrariul. De fapt nu ea, ci un grup de profesori de la Universitatea din Chicago, specializati in economia religiei, care incearca sa clarifice felul in care oamenii "vand" si "cumpara" bunurile si serviciile (materiale si spirituale) furnizate de organizatiile religioase. Laurence Iannaccone conduce in prezent un grup de savanti denumit Asociatia pentru Studiul Religiei, Economiei si Culturii.

Acestia considera ca oamenii sunt la fel de rationali atunci cand isi aleg religia ca si in cazul cand isi cumpara o masina, ceea ce face ca "producatorii" de religie, cum ar fi bisericile, sinagogile si moscheile, sunt intr-o continua competitie pentru castigarea "consumatorilor", prin convertire si prin atragerea de noi membri "furati" de la alte confesiuni. 

Ideea ca religia implica de fapt alegeri rationale se poate extinde chiar si in cazul sinucigasilor care mor o data cu bombele plasate, in numele divinitatii lor. Intr-un studiu intitulat "Piata martirilor", Iannaccone apreciaza ca oferta de potentiali teroristi de pe piata este imposibil de suprimat, astfel incat trebuie influentata cererea de pe piata, prin eliminarea "firmelor" care finanteaza terorismul - companii, asociatii caritabile islamice sau chiar state dictatoriale interesate sa sponsorizeze "martiri".

Un alt aspect analizat de specialisti este felul in care religia afecteaza cresterea economiei. De pilda, dezvoltarea economica a tarilor musulmane este limitata de anumite reguli din Coran: pana de curand, potrivit legilor coranice, tatal nu putea lasa averea si afacerea unui singur fiu, ci era nevoit sa imparta averea in mod egal tuturor mostenitorilor, astfel incat companiile deveneau ineficiente, iar cresterea economica greoaie. In anumite zone ale lumii musulmane, ca Turcia sau Malaiezia, tind sa fie acceptate anumite reguli ale vietii corporatiste occidentale, dar lucrurile sunt abia la inceput. Pe de alta parte, analistii conchid ca religia poate alimenta atitudini umane pozitive, ca onestitatea sau ospitalitatea fata de straini, de natura sa sporeasca productivitatea. Economistul Milton Friedman atragea atentia odinioara asupra faptului ca piata libera si pluralismul religios american au contribuit in aceeasi masura la cresterea economiei in SUA.