Economia maghiară s-a micşorat în trimestrul III, cu scăderi în sec­toa­rele principale, agricultura, industria şi construcţiile. Cel mai probabil, Un­garia a intrat într-o recesiune uşoară. Forintul a reacţionat la veşti stabilind noi cote minime. Economia cehă, con­siderată cea mai matură din regiu­ne, a crescut, dar cu un ritm sub aşteptări. A fost ajutată de consum. Exporturile au stagnat.

Şi viteza eco­nomiei Poloniei a fost sub aşteptări. Cele mai recente date arată că activitatea din industrie a scăzut în octombrie în ritm anua­lizat. Pentru sectorul construcţiilor se poate vorbi chiar de un declin. Iar com­paniile au continuat să desfiin­ţeze locuri de muncă: peste 7.000 în octombrie şi 53.000 de la începutul anului. Astfel s-ar explica de ce angajaţii, deşi au salarii mai mari, sunt reticenţi în a cheltui.

Economia maghiară a scăzut cu 0,7% în trimestrul III faţă de trimes­trul anterior. Analiştii se aşteptau la un rezultat negativ, dar contracţia a fost mai mare decât au anticipat, după cum scrie Hungary Daily News. Astfel, continuă dificultăţile începute în timpul crizei energiei izbucnite în 2022. PIB-ul s-a micşorat în şase din ultimele nouă trimestre. Ministrul dezvoltării economice Márton Nagy a indicat că există probabilitatea ca economia să nu meargă în direcţia bună. Însă el credea că trimestrul III va aduce doar stagnare. Agricultura, industria şi construcţiile, sectoarele cu probleme, contribuie cu o treime la PIB. Evoluţiile arată curenţii po­trivnici cu care se confruntă econo­mia Ungariei, din ce în ce mai depen­dentă de exporturi din cauza unei politici agresive de industrializare. Când cererea consumatorilor euro­peni se reduce sau încetineşte, PIB-ul maghiar scade.

În Polonia, datele publicate în ultimele zile arată că în octombrie producţia industrială a scăzut cu 0,3% faţă de aceeaşi lună a anului tre­cut, în timp ce sectorul construc­ţiilor a suferit o scădere şi mai mare, de 9%, notează TVP World.

Salariile medii au continuat să crească cu pes­te 10% de la an la an, dar vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3% – cea mai puternică scădere de după pan­demie. Explicaţiile posibile in­clud o rată mai mare a economisirii în con­diţiile în care gospodăriile se pre­gă­tesc pentru vremuri dificile, impactul inundaţiilor din septembrie asupra activităţii din retail, dar şi po­sibile probleme cu colectarea datelor de către Oficiul Central de Statistică.

O altă teorie vorbeşte de o schimbare a direcţiei cheltuielilor de consum de la bunuri la servicii de când a început toamna, deşi de ce s-ar întâmpla acest lucru acum rămâne neclar. Deoarece nicio explicaţie nu este suficientă, economiştii cred că o combinaţie de factori poate fi responsabilă. Această încetinire a creşterii economice a determinat unele bănci să îşi revizuiască previziunile în jos. Economiştii de la ING Bank estimează că PIB-ul Poloniei a crescut cu 2,8% în trimestrul al treilea, în timp ce mBank prognozează o creştere de doar 2,5%, comparativ cu un avans de peste 3% în trimestrul precedent.