Fortificatia de la Cornesti era dispusa pe patru incinte, toate aparate cu ziduri puternice, si toate diferite ca si constructie, asa cum au aflat arheologii in zilele noastre.

In ultimii 10 ani arheologii au scos la lumina adevarate comori care au stat in pamant mai bine de doua milenii si jumatate. In urma sapaturilor facute au fost descoperite elemente de ceramica, sau oale intregi in care oamenii care au trait aici in acele vremuri isi pastrau mancarea, insa arheologii au gasit si indicii care ii fac sa creada ca fortificatia de la Cornesti era si un centru al comertului condus insa cu o mana de fier.

„Din punct de vedere al constructiei s-au folosit aproape 1 milion de metri cubi de pamant, s-au defrisat peste 10.000 de hectare de padure, care au fost folosite pentru structura de lemn a valurilor de aparare, santurile au avut adancimi cuprinse intre 3 metri si 4,7 metri adancime, cu o deschidere intre 11 si 15 metri. Acest volum de munca imens, cuantificat de catre un coleg al nostru, arhitect, specializat in cercetari arheologice, in estimarea lui, volumul de munca la constructii este undeva la 40% din piramida lui Keops. Insa, ce nu s-a putut calcula, dar care arata totusi un volum mare de munca, dar si o organizare extrem de precisa, este curatarea periodica a santurilor de aparare, care vorbim de santuri de kilometri lungime, va spuneam, insumate sunt 32 de kiloemtri lungime.

Aceste santuri arata faptul ca exista o elita razboinica, cu un lider suficient de puternic, care avea si masurile de coercitie, dar si cele de rasplata pentru serviciile respective. Categoric un segment al populatiei se ocupa de agricultura, un altul de taiat lemne, altul de pastorit si altii care aparau cetatea. Cetatea in sine arata ca aceasta elita razboinica avea un scop nu numai de a proteja accesul catre materiile prime care se afla in muntii Banatului dar si in Transilvania, un fel de vamuire a traseelor comerciale„, spune Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de arheologie a Muzeului National al Banatului.

Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro