♦ Aceste situaţii regionale reprezintă factori de îngrijorare pentru România, ţara care în cea mai scumpă iarnă din istorie este dependentă de vecinii săi pentru a ţine becurile aprinse.

Această dependenţă a României de resursele de energie şi gaze importante vine într-un context de scumpiri fără precedent, dar şi de scădere accentuată a producţiei interne pe fondul lipsei de investiţii din secor.

„Modificarea până la finalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru extracţia gazului natural din proiectul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al producţiei de gaze naturale domestice, considerăm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei energetice a României“, spun, din nou, reprezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea trimestru prezentat săptămâna trecută la Bursă. Gazul din Marea Neagră stă blocat de aproape trei ani de zile în haos legislativ.

După primele 9 luni ale anului, producţia de petrol şi gaze a grupului OMV Petrom a scăzut cu 10%, strict pe partea de gaze minusul fiind de 11% pe fondul delinului natural.

„În România, producţia de hidrocarburi a scăzut cu 8,5% (în al treilea trimestru al anu­lui), la 11,30 mil. bep (baril echivalent petrol) sau 122,8 mii bep/zi (T3/20: 12,35 mil. bep sau 134,3 mii bep/zi). Producţia de ţiţei şi condensat în România a scăzut cu 2,9%, la 5,60 mil. bbl, în principal din cauza de­clinului natural, parţial contrabalansat de con­tribuţia mai mare a producţiei din sonde noi şi reparaţiile capitale. Producţia de gaze na­turale în România a scăzut cu 13,4%, la 5,70 mil. bep, fiind influenţată de declinul na­tural accentuat al zăcămintelor princi­pale“, se mai arată în raportul OMV Petrom.

Dar în timp ce producţia companiei a scăzut, la nivelul pieţei cererea de gaze na­turale a fost cu 3% mai mare faţă de primele nouă luni din 2020 şi cu 7% mai mare faţă de 2019. Cu o cerere în revenire accentuată, nu doar în România, preţul gazului a explodat ajungând la o medie de circa 45 de euro pe MWh la finalul celui de-al treilea trimestru din 2021, faţă de cei 8,8 euro pe MWh din al treilea trimestru din 2020.

Pe partea de energie electrică lucrurile stau similar. Astfel preţul mediu spot pe bursa de energie OPCOM a fost în al treilea trimestru de 113 euro/MWh, media perioadei similare din 2020 fiind de 40 de euro/MWh. Consumul de energie pentru primele nouă luni a fost însă cu 7% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 1% mai mare decât în 2019.

„Conform datelor disponibile la acest moment din partea operatorului de sistem, consumul naţional de electricitate a fost cu 3% mai mare comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2020, în timp ce producţia naţională a rămas stabilă, România rămânând astfel un importator net de energie electrică în T3/21, la fel ca în T3/20“, se mai arată în raportul OMV Petrom.

Această dependenţă accentuată de partenerii externi pentru acoperirrea consumului intern de energie şi gaze reprezintă o vulnerabilitate majoră a sistemului energetic local, „dobândită“ în ultimii 30 de ani de lipsă totală de investiţii în unităţi noi de producţie.

Astfel, posibilele defecţiuni în sistemele partenerilor externi pot crea probleme pentru România.

Un exemplu este cel al unui defecţiuni tehnice anunţată de Bulgartransgaz, operatorul sistemului de transport al gazului din Bulgaria, în cursul zilei de ieri, defecţiune care a afectat conexiunile Giurgiu-Ruse şi Negru Vodă-Kardam, principalele puncte de intrare a gazului rusesc în România. În iulie, de exemplu, ponderea gazului rusesc în consumul intern a ajuns la 40%, un nivel record, mai ales pentru o lună de vară.

Recent, Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, a precizat că nu estimează situaţii excepţionale în iarna aceasta care ar presupune limitarea alimentării marilor consumatori industriali în cazul unui deficit de energie. La fel, de la nivel central, se dau asigurări că sezonul de iarnă din anul acesta este pregătit, dar în piaţă îngrijorările persistă.