Daca fiecare dintre cei peste 600.000 de diabetici depistati in Romania ar cheltui macar un euro pe luna pe alimente speciale (dulciuri fara zahar, sucuri fara zahar, cereale), piata ar depasi zece milioane de euro. Iar potentialul pietei este dublu: numarul diabeticilor inca nedepistati este cel putin la fel de mare ca al celor inregistrati, spune Simona Tivadar, medic primar de diabet si boli de nutritie la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti. Cu toate acestea, piata produselor pentru diabetici nici nu viseaza inca la astfel de cifre.

Povestea s-ar putea opri aici daca am limita discutia la alimentatia specifica diabeticilor. Dar piata alimentelor pentru diverse diete inseamna mult mai mult: zecile de mii de alergici, miile de bolnavi cu afectiuni renale, milioanele de persoane cu afectiuni cardiovasculare sau hepatice si supraponderalii sunt numai cateva dintre categoriile de oameni cu nevoi alimentare speciale. Numai in ce priveste rata deceselor cauzate de boli cardiovasculare, Organizatia Mondiala a Sanatatii ne-a acordat un nefericit loc intai.

Astfel, piata alimentelor dietetice ar putea ajunge cu usurinta la zeci de milioane de euro. Dar, in loc sa fie aruncati pe piata, acesti bani zornaie nelinistiti in buzunarele potentialilor consumatori, care numai apeland la site-urile straine isi pot respecta dieta prescrisa de medic. Daca intri intr-un supermarket sau intr-o farmacie dintr-o tara dezvoltata precum Franta, Belgia sau SUA, nu ai cum sa nu observi trei tipuri de rafturi care lipsesc de pe harta unui magazin romanesc: "alimente pentru diabetici", "alimente pentru slabit" si "alimente pentru sportivi".

Ca atare, vesticii se hranesc la fel cum utilizeaza calculatorul: cu meniuri de-a gata. Romanii au mari batai de cap cand medicul le prescrie un regim special: se lupta cu rafturile intesate de produse interzise, iar cand dau in sfarsit peste eticheta "dietetic", pot avea surpriza de a fi gasit un aliment "aproape dietetic". Un gem dietetic, de exemplu, poate contine cantitatea de zahar redusa la jumatate. Fatala insa diabeticilor.

Chiar daca golurile din piata alimentelor dietetice o fac sa semene cu o felie svaiter, putinele companii prezente in acest segment s-au bucurat de cresteri procentuale de trei cifre. Hipermarketurile confirma: "Comparand 2005 cu 2004, avem o crestere de peste 200%", spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, despre raionul de produse dietetice. Acesta este prezent pe harta magazinului din 2001, de la intrarea retailerului francez pe piata romaneasca. "Cresterea este spectaculoasa si estimam ca trendul se va mentine pana la sfarsitul anului."

Care sunt marii castigatori ai tendintei de crestere a consumului de dietetice? Batoanele pentru slabit, batoanele dietetice de portocale si soia, spune Andreea Mihai. Campionul categoriei este probabil Redis, companie care produce in Romania 40 de sortimente de produse nutritive adresate sportivilor si celor care vor sa slabeasca. Dintre acestea, batonul vegetal Fibrobar-R si-a castigat celebritatea prin asocierea cu silueta Nicoletei Luciu.

"In fiecare an am avut cresteri, dar cel mai spectaculos salt a fost in 2004, cand am avut o crestere de 300%", spune Cristian Dulgheru, managerul general al acestei companii prezente pe piata din 1997. "Batoanele Fibrobar-R sunt cel mai bine vandut produs", adaga managerul. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a ajuns la aproape un milion de euro.

In acelasi trend s-a inscris si laptele degresat (cu un continut de grasime de 0-1%). Vanzarile de lapte proaspat degresat din retail aproape s-au dublat pe parcursul ultimului an (februarie 2004 - ianuarie 2005), ajungand sa reprezinte 5,7% din volumul total al pietei laptelui fata de perioada anterioara (februarie 2003 - ianuarie 2004), cand avea 2,9% din piata, arata informatiile ACNielsen.

Daca in viata reala amestecul laptelui cu sucul provoaca dureri de burta, in piata produselor dietetice cele doua produse merg umar la umar in privinta cresterii. Cum asa? Producatorii de bauturi racoritoare si-au diversificat portofoliile pentru a fi in pas cu piata. 

In piata bauturilor racoritoare carbogazoase, segmentul de "light" (sucuri fara zahar) au evoluat in volum de la 3,6% in 2000, la 5,4% in 2004, conform informatiilor Canadean, citate de Catalin Lascu, Franchise & Marketing Manager al PepsiCo International pentru Romania, Bulgaria si Republica Moldova. Cei de la PepsiCo au simtit pulsul cresterilor cu cele patru produse light din portofoliu: Pepsi Max, Pepsi Light, Pepsi Twist Light Lemon si 7-UP Light, ultimele doua lansate in 2004. Aceste produse au reprezentat 13% din volumul total de vanzari de anul trecut ale companiei.

Potrivit datelor Canadean, citate de companie, PepsiCo a fost lider pe piata bauturilor racoritoare fara zahar pe primul trimestru al acestui an, cu o cota de piata de 60%. De asemenea, in segmentul produselor cola fara zahar, PepsiCo a devenit lider de piata in aceeasi perioada, volumul total de vanzari fiind cu 33% mai mare decat cel inregistrat in acelasi segment de urmatorul competitor.

Nici principalul concurent al Pepsi, Coca-Cola, nu a facut exceptie de la crestere. De exemplu, vanzarile de Cappy Tempo light, lansat in februarie 2005, au depasit cu 30% estimarile companiei, spune Valentina Baicuianu, directorul de comunicare al Coca-Cola HBC Romania. Iar Coca-Cola light a crescut cu peste 10% in fiecare din ultimii trei ani. Comparativ, Prigat Light, lansat in 1998, a crescut in ultimii cinci ani cu o rata medie anuala de 20%, spune Calin Clej, Consumer Marketing Manager al QAB.

Ponderea bauturilor fara zahar in vanzarile producatorului este de 16% in primele patru luni din 2005 fata de 14% in 2004. Potentialul pietei este insa mult mai mare. Chiar daca deocamdata multi romani cred ca produsele fara zahar sunt consumate doar de cei cu probleme de sanatate, numarul celor care percep corect beneficiile alimentatiei dietetice va creste in timp, considera Calin Clej.

Oare se va intampla la fel si cu alte segmente unde piata e foarte slab sau deloc acoperita? De exemplu, produsele fara sare au o prezenta neinsemnata comparativ cu alte piete din strainatate, unde poti gasi la raft de la mezeluri fara pic de sare, pana la lactate desodate printr-o tehnologie speciala. Categoria acestor produse, destinate cu precadere bolnavilor cu afectiuni renale, cardiovasculare si hepatice, e reprezentata in Romania doar de painea fara sare.

Lucru neobisnuit pentru o tara in care sunt inregistrati peste 6.000 de bolnavi cu afectiuni renale grave. Dintre acestia, cel putin 4.000 sunt obligati sa excluda sarea din propria alimentatie. Altminteri, vor trece la un tratament medicamentos mai scump sau vor risca accidente cerebrale, afectarea altor organe sau chiar moartea, spune doctorul Gabriel Mircescu, seful Clinicii de Nefrologie Carol Davila. Bolnavii despre care vorbeste doctorul Mircescu sunt doar cei inregistrati. Ca si in cazul diabeticilor, numarul real al bolnavilor cu afectiuni renale este de fapt dublu, estimeaza el.

Vel Pitar este unul dintre putinii producatori de alimente fara sare pe piata autohtona. Painea alba fara sare pe care o produce din 1985 inseamna 1,3% din volumul vanzarilor zilnice. Oferta Vel Pitar este completata si de alte produse dietetice precum painea "Silueta" si specialitatea neagra cu tarate, ambele lansate in 2003 si care reprezinta inca 0,7%, respectiv 1,4% din totalul vanzarilor.

Mona Tufeanu, coordonator PR la Vel Pitar estimeaza ca cererea de produse dedicate regimurilor alimentare va creste cu 10% in 2005, fata de 2004. Aceasta cifra ar fi mai mare daca n-ar tine-o in frau comunicarea slaba din industria panificatiei, spune reprezentantul Vel Pitar. Situatia este cu totul alta in tarile cu traditie in alimentatia dietetica. De exemplu, in Franta - tara care lucreaza acum la o reteta de croissant cu mai putina grasime - copiii invata inca din primele clase care sunt alimentele sanatoase si bucataria traditionala, povesteste doctorul Mircescu.

Introducerea acestui tip de discutii in programa scolara constituie de fapt un contraatac la adresa dezvoltarii agresive a retelelor de fast-food, unul dintre principalii vinovati ai procentului covarsitor (peste 40%) de obezi din SUA, tara-mama a fast-food-ului. Un alt exemplu: in tarile vestice se consuma preponderent sucuri "juice" (100% naturale, considerate de unii dietetice pentru ca nu contin adaos de zahar) si sucuri universal acceptate ca dietetice pentru ca nu contin zahar sub nici o forma, spune Mirela Calcan, reprezentant al companiei care importa si distribuie sucurile Pfanner in Romania.

Mai e mult pana departe. Dar cresterea nivelului de trai va favoriza dezvoltarea pietei si in Romania. "Vom asista la scoaterea din umbra a unor produse care se adreseaza consumatorului preocupat de dieta, mai degraba decat de buzunar", spune Tufeanu. Intre putinii producatori romani de produse dietetice se numara Excelent, care are sub marca Santos, lansata in urma cu zece ani, cinci tipuri de dulciuri fara zahar, adresate cu precadere diabeticilor.

Dar noi produse pentru noi categorii de public vor bombarda rafturile. Si alergicii, la randul lor, abia le-asteapta. In strainatate, persoanele care nu tolereaza anumite substante din alimente au alternative pe rafturile magazinelor. Sau pe Internet. Oricat de dorite si asteptate ar fi aceste produse, ele nu au fost totusi ocolite de controverse.

"Unii percep alimentele dietetice intr-un fel, altii in alt fel, iar reglementarile difera de foarte multe ori de aceste perceptii", spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Spre exemplu, unii asociaza alimentele dietetice cu cele biologice. Dar perceptia nu este tocmai corecta, pentru ca si zaharul alb poate fi biologic, fara a fi insa dietetic.

Reglementarile pentru alimente dietetice sunt secventiale si se refera la componente ale acestora, cum ar fi indulcitorii. Unii indulcitori, interzisi in SUA, sunt folositi in Romania si nu sunt interzisi in Uniunea Europeana. Dar daca pui intr-un taler al balantei necunoscutele iar in celalalt avantajele, se pare ca cel din urma cantareste mai greu. Motiv pentru care, probabil, si gaurita felie de svaiter se va transforma in cativa ani intr-o felie compacta de cascaval.