Annegret Kramp-Karrenbauer a fost numită luni în funcţia de secretar general al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). Această numire îi sporeşte şansele de a devei succesoarea actualului cancelar german, Angela Merkel. Din acest motiv, dar şi datorită asemnănării de opinii şi a prieteniei cu „doamna de fier” a Germaniei, care este de ani buni o „admiratoare” a sa, presa o numeşte adesea mini-Merkel.

Pasul pe care Kramp-Karrenbauer l-a făcut în lumea politicii este uriaş. În prezent, ea este prim-ministrul unui mic stat provincial german, numit Saarland. De aici, a fost propulsată direct într-o poziţie fruntaşă în cel mai puternic stat din Europa.

Funcţia pe care Kramp-Karrenbauer o va ocupa  ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru cariera sa în politica federală, crede Jürgen Falter de la Universitatea din Mainz. „Aceasta îi va permite să creeze reţele, să construiască o bază de putere şi să îşi sporească reputaţia în cadrul partidului", a declarat el, adăugând că şi Andrea Nahles, noul preşedinte al social-democraţilor, Markus Söder, prim-ministru desemnat al Bavariei, şi cancelarul Angela Merkel, trei dintre cei mai puternici politicieni din Germania, au fost, la rândul lor,  secretari generali ai partidelor din care fac parte.

Annegret Kramp-Karrenbauer a intrat în parlamentul regional din Saarland în 1999, aderând la guvernul statului în anul următor. În 2011 a devenit primul prim-ministru al statului Saarland. Ea

este foarte apreciată de membrii CDU, atât de cei de dreapta, cât şi de membrii de stânga. Primii o apreciază pentru poziţia pe care o adoptă contra căsătoriei între persoanele de acelaşi sex, iar ceilalţi, pentru iniţiativa sa în ceea ce priveşte salariul minim şi drepturile lucrătorilor. Ea s-a remarcat prin abilitatea de conciliere dintre poziţiile conservatoare şi cele liberale.

Kramp-Karrenbauer a sprijinit decizia cancelarului Merkel de a primi în Germania, în 2015-2016, peste un milion de refugiaţi. Ea a declarant că „uneori  trebuie să ocupi o poziţie în politică şi nu poţi rămâne indecis". Tot ea a fost cea care a introdus testele cu raze X pentru a se stabili vârsta reală a imigranţilor, în contextul unui val de crime săvârşite de „tineri" care aveau, de fapt, mult peste vârsta declarată.