Concret, statul ar urma să se împrumute în plus cu 1,7 mld. euro, din care 1,4 mld. leva vor fi folosite pentru stabilizarea băncii şi rambursarea obligaţiunilor KTB scadente la 8 august, în valoare de 110 mil. euro. Ulterior însă, parlamentul a respins ideea rectificării, astfel încât ministrul de finanţe bulgar Petăr Ciobanov a anunţat că a discutat cu şeful fondului suveran de investiţii al statului Oman, care controlează cca o treime din acţiunile KTB, în vederea unei participări la o majorare de capital care ar putea salva banca. Ciobanov a precizat că statul nu va interveni decât dacă acţionarii privaţi nu vor putea să rezolve problema pe cont propriu. Celălalt acţionar al KTB, banca rusească VTB, a anunţat încă din iunie că nu are intenţia să participe la salvarea băncii bulgăreşti.

Şeful KTB, Orlin Rusev, împreună cu alţi trei oficiali ai băncii, sunt în prezent anchetaţi pentru fraudarea băncii cu peste 100 mil. euro începând din 2011, posibil la instigarea acţionarului majoritar, magnatul Ţvetan Vasilev, pentru care va fi emis un mandat internaţional de arestare, după ce Vasilev a fugit la Viena luna trecută.

Rezultatul auditului independent cerut de Banca Naţională pentru KTB a relevat că, dintr-un portofoliu total de credite de 2,7 mld. euro, lipsesc actele pentru credite în valoare de 1,8 mld. euro. Licenţa de funcţionare a KTB va fi retrasă, partea sănătoasă care va rămâne din bancă va fi comasată cu filiala sa Credit Agricole Bulgaria, iar noua instituţie va fi naţionalizată şi redenumită.

În acelaşi timp, preşedintele Rosen Plevneliev şi liderii politici au convenit să solicite integrarea Bulgariei la mecanismul european de supraveghere bancară coordonat de BCE, după ce premierul demisionar Plamen Oreşarski anunţase în decembrie trecut că aderarea ţării la uniunea bancară europeană nu este o prioritate pentru guvernul său.