Mai mult de 403.000 de români care muncesc în hoteluri şi restaurante, în fabrici de îmbrăcăminte şi de mobilă şi în industria tăbăcirii şi finisării pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie au câştigat un salariu mediu net mai mic de 2.000 de lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Salariul mediu net pe economie a fost de 3.294 de lei în luna martie, ceea ce înseamnă că angajaţii din aceste patru industrii câştigă cu aproximativ 40% sub media na­ţională.

„Motivele variază de la un domeniu la altul, dar principalul motiv este legat de lipsa calificărilor. Nivelul salarial din aceste industrii este mai mic deoarece majoritatea angajaţilor sunt muncitori necalifi­caţi. Angajaţii blue-collar din pro­ducţie câştigă destul de puţin compa­rativ cu alte domenii dacă nu au anu­mite cursuri la activ sau specializări“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Search.

Cele mai mici salarii le-au avut angajaţii din hoteluri şi restaurante – 1.605 lei mediu net în martie 2020, chiar mai mic decât cel câştigat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Salariul mediu net din HoReCa a fost cu aproape 150 de lei mai mic în martie 2020 decât în aceeaşi lună a anului 2019.

„Veniturile sunt mici şi în HoReCa, dar aici se adaugă şi câştigurile din bacşiş, pe lângă salariul de bază. Cu toate acestea, angajatorii din domeniu ar trebui să aibă politica salarială adaptată la experienţa angajaţilor, lucru care nu se prea întâmplă. Nu este în regulă să plăteşti acelaşi salariu şi pentru un angajat cu experienţă, şi pentru unul fără experienţă şi să spui că oricum îşi cresc veniturile din bacşiş“, spune expertul în resurse umane.

În hoteluri şi restaurante lucrau 213.700 de persoane în luna martie a acestui an, cu 5.000 mai mulţi decât în aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, industria HoReCa a fost prin­tre cele mai afectate de criza creată de pandemia de COVID-19. Dintre cei 213.700 de angajaţi, 87.686 erau în şomaj tehnic pe 15 mai, la sfârşitul stării de urgenţă, conform datelor de la Ministerul Muncii.

Al doilea cel mai mic salariu de pe piaţa muncii din România este câştigat de angajaţii din fabricile de îmbrăcăminte. Aici, în martie 2020, salariul mediu net a fost de 1.813 lei, în creştere cu doar 57 de lei com­parativ cu luna martie a anului trecut. În industria fabricării artico­lelor de îmbrăcăminte din România lucrau 96.300 de angajaţi în luna martie, cu 11.700 mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Sorina Faier afirmă că în multe domenii din România firmele au costuri mai mari din cauza lipsei unei infrastructuri performante şi, astfel, le rămân mai puţini bani pentru modernizarea şi dezvoltarea capacităţii de producţie, crearea de noi locuri de muncă şi măriri de salarii.  Costurile suplimentare reprezintă un dezavantaj competitiv, iar companiile urmăresc obţinerea producţiei la costuri cât mai mici.

„Un muncitor din România nu va putea fi plătit la fel ca unul din Germania sau Austria atâta timp cât productivitatea este mai scăzută pentru că lucrează cu utilaje înve­chite sau firma are costuri suplimen­tare. Spre exemplu, o firmă de producţie de mobilier sau articole vestimentare din România are costuri mai mari cu transportul produselor pe o distanţă de 300 km pe drumurile din România faţă de o firmă din Germania, unde infra­structura este mai dezvoltată şi livrările se pot face mai rapid şi cu costuri mai mici pe aceeaşi distanţă“, explică ea.

În fabricile de mobilă din România, salariul mediu net era de 1.978 de lei în luna martie a acestui an, cu doar 58 de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2019. În aceste fabrici lucrează 55.700 de angajaţi, în scădere cu 2.200 de persoane faţă de luna martie a anului trecut, conform datelor de la INS.

Cei circa 37.700 de români care lucrează în tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnasamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor câştigau un salariu mediu net de 1.989 de lei în martie, un salariu cu 8 lei mai mic decât cel pe care îl primeau în aceeaşi lună din 2019. Numărul de angajaţi din această industrie a scăzut cu 5.400, de la 43.100 în martie 2019, la 37.700 în aceeaşi lună a acestui an.

Sorina Faier crede că aceste patru industrii nu vor beneficia de creşteri salariale anul acesta, ci este posibil chiar ca salariile angajaţilor să scadă.

„În cel mai fericit caz, anul acesta salariile vor rămâne la fel. Scăderi salariale vor exista în multe industrii, depinde de fiecare companie cum va gestiona criza şi resursele. Din păcate, în continuare mulţi angajaţi riscă să rămână fără locuri de muncă după revenirea din şomajul tehnic deoarece multe firme vor intra în insolvenţă. Este posibil ca, din cei 400.000 de angajaţi în cele patru industrii menţionate, să rămână numai 350.000, cel puţin pe timpul crizei“, adaugă ea.