♦ Cele 60.000 de mici magazine au beneficiat de o creştere a vânzărilor anul trecut ♦ Comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, o piaţă de 20-22 mld. euro anual, conform estimărilor ZF ♦ Astfel, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual.

Comerţul tradiţional, mai exact acele mici magazine şi chioşcuri din comerţul alimentar ce se găsesc în special în rural şi în oraşele mici, deşi nu numai, au reuşit să îşi majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiţi şi totodată nevoiţi să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas şi după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioşc apropiat şi mai puţin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piaţă culese de la executivi din industrie şi de la companii de cercetare de piaţă.

„Fără îndoială, creşterea a fost influenţată şi de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creştere a vânzărilor chiar dacă am şi pierdut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele creşteri de 35 -40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile“, spune Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi.

Compania şi-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse - peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată şi cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase, compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

„Sunt convins că unii consu­matori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, adaugă el.

Comerţul tradiţional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile le-au reco­mandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

În comerţul tradiţional mai sunt astăzi circa 60.000 de astfel de magazine tradiţionale, faţă de circa 150.000 la jumătatea anilor ‘90 când au început să se dezvolte reţelele internaţionale. Acestea au astăzi la mai puţin de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă. Totuşi, aceste unităţi acoperă mai bine de 60% din vânzări.

„Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare  peste o treime din vânzări, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern“, spun analiştii companiei de cercetare Nielsen. Astfel, vânzările au fost în creştere pentru comerţul tradiţional, după o perioadă dificilă, însă ritmul este sub cel al comerţului modern, astfel că în total cota de piaţă scade în continuare.

Piaţa de bunuri de larg consum - alimente, bunuri de îngrijire per­sonală sau a locuinţei - este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF. Pentru analiza acestei pieţe sunt luate în calcul vânzările atât din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi discount, cât şi din benzinării şi chioşcuri sau alte unităţi din comerţul tradiţional. Dacă se consideră că astăzi comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual, conform estimărilor ZF.

Cota va continua să scadă, spun însă jucătorii din industrie, dar acest segment nu va dispărea.

„Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state“, crede Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry.

Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemţii au două categorii mari de clienţi - revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30% din totalul vânzărilor, iar în orice piaţă matură ea are o pondere de 15% - 20%, restul fiind comerţ modern.

Nemţii de la Metro au 30 de ma­ga­zine proprii sub brandul propriu. Totodată, în 2012 ei au lansat reţeaua LaDoiPaşi, ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional.

Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro.

În acest moment, reţeaua de magazine LaDoiPaşi numără peste 1.400 de unităţi, iar la sfârşitul acestui an ţinta este de peste 1.550 de unităţi. „Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine“, a adăugat Ariciu.

Comerţul tradiţional este extrem de fragmentat, cele mai multe fiind afaceri de familie, iar de regulă antreprenorii nu operează decât 1-2 unităţi. Aceste unităţi sunt mai prezente în oraşele mici şi în zona rurală unde străinii încă nu au pătruns, sau nu în forţă cel puţin. Limitarea libertăţii de mişcare a însemnat pentru aceste magazine un avantaj adus de pandemie.

„Pandemia a însemnat o oportunitate de creştere. Mai exact, cifra de afaceri a crescut cu 19% faţă de 2019, când s-a apropiat de 24 mil. euro. Această evoluţie pozitivă se datorează atât unor deschideri de magazine de la finalul lui 2019, cât şi faptului că pandemia a făcut ca lucrurile să se îndrepte în retail către proximitate, oamenii axându-se, mai ales în lockdown, pe magazinele din apropierea casei“, confirma recent şi Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro. Lanţul de magazine numără 15 unităţi pe format mic în Vrancea şi un cash&carry în acelaşi judeţ, fiind unul dintre cei mai puternici retaileri deţinuţi de antreprenori români.