"Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%", a afirmat miercuri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă pe care a organizat-o la Banca Naţională privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi noul Cod Fiscal.

El a arătat că atunci când TVA la pâine şi produse de panificaţie a fost redusă, cota medie a scăzut la 20,6%, iar în iunie 2015, când a fost extinsă cota redusă la alimente şi alte produse, s-a ajuns la cota medie de 16%, sub nivelul pre-criză.

"Dacă vom continua cu reducerea cotei standard la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Adică, de fapt, noi avem o scădere de la 22%, cât a fost maximul, la 14%, adică 8 puncte procentuale. Arătaţi-mi o ţară în Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale într-un interval atât de scurt de timp. Dacă ne comparăm cu nivelul pre-criză, reducerea este de 3,5 puncte procentuale, deci noi nu ne ducem la nivelul dinainte de criză, ne ducem mult mai jos. Asta este, de fapt, realitatea cifrelor", a mai spus Dumitru.

În acelaşi timp, la 1 ianuarie 2016, ponderea produselor cu cotă redusă ar reprezenta aproape jumătate din coş, în timp ce media europeană este la o treime, rezultând că România a extins foarte mult cotele reduse la foarte multe produse.

În comparaţie cu alte state, cota medie de TVA în România la 1 ianuarie 2016, de 14%, ar poziţiona ţara semnificativ sub media europeană şi sub toate statele din Europa Centrală şi de Est.

Spre exemplu, Bulgaria are 20% cotă standard de TVA şi o cotă medie de 19,1%, ceea ce înseamnă că are foarte puţine produse cu cotă redusă.

"De asemenea, extinderea destul de importantă a cotelor reduse nu cred că trebuie să ignore faptul că vom avea costuri de administrare foarte mari, de gestionare a multiple cote reduse la diverse produse, în diverse zone, dintre care multe interpretabile, la limită (consumul uman, consumul animal). De asemenea, distorsionează competitiţia. Cote diferite la diverse produse evident că avantajează sau dezavantajează diverşi competitori", a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

El a dat ca exemplul lobby-ul făcut de diverse domenii, precum reducerea TVA la berea la draught.

"Aş spune că un sistem mai bine gândit de deduceri la impozitul pe venit poate că şi-ar atinge scopul mai bine decât o reducere de cotă la alimente, deşi e destul de întâlnită la nivel european o reducere la alimente. Dar intenţia legiuitorului care a fost? De a ajuta păturile mai sărace ale populaţiei să aibă cheltuieli mai mici. Lucrul acesta putea fi făcut mai ţintit prin sistemul de deducere la impozitul pe venit", a adăugat Dumitru.

Preşedintele organizaţiei a precizat că statul poate realiza o politică serioasă din actualizarea deducerilor personale, să stimuleze comportamentele de economisire pe termen lung, de pensii private, de asigurări sociale de sănătate private, orientând comportamente pentru un sistem bine gândit la nivelul deducerilor la impozitul pe venit.

Dumitru a mai adăugat că nivelul actual de 24% a cotei standard este al treilea cel mai mare din Europa, după 27% în Ungaria şi 25% în Croaţia, Danemarca şi Suedia. Pe de altă parte, 19% reprezintă cea mai mică a treia cotă, după Luxemburg şi Malta.

"Practic, noi trecem de la o extremă la cealaltă. Dozajul pachetului de stimulare fiscală este mult prea agresiv şi cifrele vorbesc de la sine. Când ai 8 puncte procentuale reducere la cota TVA cred că trebuie să căscăm bine ochii şi urechile. Nu trebuie ignorat că, pe lângă pachetul de Cod Fiscal, avem şi alte măsuri, care nu pot fi privite în izolare. Adică ai şi creştere de cheltuieli, care este una masivă în anumite zone, şi ai şi reducere foarte mare de venituri bugetare. Putem fi de acord că efectele sunt de ordinul procentelor din PIB, dozajul cred că este unul foarte mare", a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.