Deşi actuala criză nu a fost generată de sectorul financiar, impactul unui al doilea val prelungit al pandemiei reprezintă o ameninţare mai mare pentru bănci decât criza datoriilor din zona euro. Sectorul se pregăteşte pentru o creştere puternică a creditelor neperformante, scrie Deutsche Welle.

Andrea Enria, preşedinte al Consiliului de Supervizare al Băn­cii Centrale Europene, a declarat pentru cotidianul german Handel­sblatt la începutul acestei săptămâni că un al doilea val prelun­git al pandemiei ar putea ge­nera o creş­tere a cre­ditelor rele la 1.400 mi­liarde de eu­ro (1,7 mld. de dolari).

„Este încă prea de­vre­me pentru a ex­clu­de acest scenariu ex­trem“, a avertizat Enria.

În martie şi aprilie, gu­vernele UE au intro­dus măsuri fără prece­dent pentru garantarea cre­ditelor, sub­ven­ţio­na­rea salariilor şi amâ­n­a­rea plăţilor credi­telor. În acelaşi timp, BCE a lan­sat propriul plan de re­laxare a cerinţelor de capital pentru cimentarea bilanţurilor băn­cilor şi a se asigura că creditarea către economie este sus­ţi­nu­tă.

Băncile europene au primit de asemenea interdicţia de a lan­sa răscumpărări de acţiuni şi plăti dividend până la sfâr­şitul anu­lui, scrie Ziarul Financiar.

În total, măsurile BCE au eliberat capital de 150 mld. de eu­ro.

Băncile ar trebui să-şi analizeze situaţia creditelor şi să verifice care clienţi vor supravieţui cu adevărat crizei“, a declarat Enria pentru Handelsblatt, adăugând că unele bănci nu şi-au evaluat complet încă riscul unei creşteri însemnate a creditelor neperformante.

Într-un raport recent, agenţia de rating S&P anticipa că ratele de default în rândul companiilor europene vor înregistra mai mult de o dublare în următoarele nouă luni la 8,5% de la 3,8%. În cel mai sumbru scenario, ratele de default ar putea ajunge la 11%.

Agenţia şi-a menţinut luna trecută perspectivele negative pentru băncile europene. Deşi majoritatea indicatorilor bursieri şi-au revenit, indicele bancar european se situează în continuare cu 46% sub maximul din februarie, un alt semn al lipsei de încredere în sector. S&P a avertizat de asemenea că procesul de consolidare este acum inevitabil.

Majoritatea analiştilor sunt de acord că un sector bancar consolidat ar stabiliza sistemul financiar al zonei euro. În interviul acordat Handelsblatt, Enria cere înlăturarea obstacolelor din calea fuziunilor cross-border, pentru a permite crearea de giganţi bancari europeni mai capabili să concureze cu cei americani.

Datoriile companiilor nu reprezintă singurul tsunami care se apropie de băncile europene. S&P Global avertiza recent cu privire la riscul în creştere al unei spirale negative în care o mare parte din titlurile de datorie ale unei ţări cu probleme este deţinută de bănci locale fragile pe care guvernul va fi mai apoi nevoit să le salveze.

Băncile din ţări ca Germania şi Franţa deţin aproximativ 5-10% din titlurile de datorie ale guvernelor lor, dar în Spania şi Portugalia procentul este mai apropiat de 20%. În unele ţări din Europa Centrală şi de Est, acesta se apropie de 50%.