Cu cine se va bate Netflix pe piaţa din România şi ce şanse are să câştige teren
Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.
Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investitorilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.
Goana după creştere a determinat lansarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale companiei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi România.
Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.
Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se observă însă în modalitatea de lansare. În România, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba română a interfeţei site-ului, ca să nu mai vorbim de o eventuală investiţie în traducerea conţinutului - care poate fi urmărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.
În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.
Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul economic local, astfel că americanii au devenit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.
În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.
Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro