Acum că terasele şi-au redeschis braţele virtuale şi că revenirea la viaţă a adus cu sine un trend de susţinere a micilor – sau marilor – producători locali de... orice, am adunat câteva dintre poveştile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut şi ele câte o tentă amăruie, că nimic nu e doar lapte şi miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se aşeze pe masă.

Cristian Dorobănţescu s-a asociat cu alţi trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan  Sturza şi Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost nişte novici pe această piaţă care a cunoscut o dezvoltare fulminantă şi, povestea Cristian Dorobănţescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.

Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat şi în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spaţiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima şarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din Bucureşti.„Fără tone de entuziasm şi pasiune, nopţi nedormite şi suportul familiilor, cred că nu reuşeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănţescu.

Berea Perfektum se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

În primele săptămâni de pandemie, când barurile şi restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănţescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunţe că livrează acasă, să-şi abordeze cunoscuţii, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.

Treptat, businessul a reuşit să supravieţuiască şi chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă şi cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!

Bereta timişoreană

Tot un pionier a fost şi Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timişoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiţie şi perseverenţă.

Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile oraşe din ţară, ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.

„Peste trei-cinci ani, vedem businessul internaţional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.

Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul ţinteşte dublarea, un plan ambiţios, ţinând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.

Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici şi a pus şi el umărul la educarea consumatorilor, care au învăţat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaţionale, ba chiar, uneori, să le depăşească.

Cei care îşi văd de propria Capră

În celălalt colţ de ţară, la Iaşi, o altă poveste cu gust de malţ s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei ştie să aprecieze la o bere calitatea gustului şi diversitatea sortimentelor, are haz şi nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci îşi vede de Capra lui. Aşa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.

În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producţie are loc într-o microberărie din Iaşi.

„Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale şi în Iaşi niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu şi sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din ţările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect şi în oraş, atracţia pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învaţă unii de la alţii şi din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.

De la idee la producţia efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Reţetele, degustările şi testele de piaţă au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, şi au fost finalizate în Iaşi. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie şi prieteni.

Berea Capra Noastră a depăşit graniţele României, ajungând şi în Belgia, Italia, Franţa, Japonia. Exporturile aduc între 20% şi 30% din businessul anual.

Ca varza, doar că bere

În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viaţă, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale şi de atunci nu a mai putut să renunţe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuşi, alături de alţi doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii şi idei de afaceri.

Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.

Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.

Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns şi la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.

Gypsy brewing temporar

Înapoi în Bucureşti, peisajul berii artizanale prinde contur şi cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca şi Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.

„Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.

Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.

Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul a fost gata, producţia a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

„După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.

Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.

O piaţă spumoasă

Berea artizanală, o categorie care a câştigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulţi consumatori, creşte şi din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar şi în condiţiile în care piaţa berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.

Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară şi de a deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România.

Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană.

Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănţescu (foto) şi alţi trei asociaţi, se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie şi prieteni.

Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.