Efervescenţa pieţei monedelor digitale la nivel global a atins punctul maxim cunoscut până acum pe parcursul anului 2017, când valoarea bitcoin a ajuns spre pragul de 20.000 de dolari, iar companii de care nimeni nu a auzit lansau zilnic noi criptomonede pe piaţă, alături de promisiunea că se vor îmbogăţi rapid. În toată această efervescenţă, unii oameni au reuşit să construiască cele mai mari scheme piramidale din acest secol şi să dispară după ce au atras milioanele investitorilor.

Una dintre aceste ţepe s-a dovedit a fi moneda digitală OneCoin, lansată de o bulgăroaică în 2014, care promitea că va ajunge mai cunoscută decât bitcoinul şi chiar mai valoroasă.

La finalul lunii martie 2019 inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF, au identificat un prejudiciu de 1,94 milioane lei compus din taxă pe valoare adăugată şi impozit pe venit, cauzat bugetului de stat de către reprezentanţii unei firme din România, informează direcţia. 

Reprezentanţii companiei au încasat, fără a declara, 7,59 milioane de lei din vânzarea în sistem de vânzări de tip piramidal (Multi Level Marketing - MLM) a unor pachete care conţin produse „educaţionale”, dispozitive de „minare” şi investiţii pentru o pseudo-monedă virtuală denumită OneCoin. Respectiva monedă este recunoscută exclusiv pe o platformă online cu acces restricţionat, dedicată tranzacţiilor dintre membrii comunităţii OneCoin.

Pentru a păstra aparenţa legalităţii, reprezentanţii firmei declarau şi plăteau taxe doar la valoarea comisioanelor percepute, în timp ce sumele încasate erau virate ulterior către o firmă cu sediul în altă ţară. Această firmă era utilizată doar pentru a transfera sumele de bani încasate urmare activităţii desfăşurate pe teritoriul naţional, fără a avea alte relaţii economice cu firma românească.

Acum, Ruja Ignatova, antreprenoarea din Bulgaria care a fondat OneCoin în 2014 şi a pus la cale schema piramidală, este de negăsit.

Ruja Ignatova a fost „glorificată” pentru că ar fi fost alumni Oxford şi pentru că a fost angajată a celebrei firme de consultanţă McKinsey în Europa Centrală şi de Est. Admiratorii ei şi fanii OneCoin au construit o cultură ce se apropia de un cult al personalităţii, împânzind internetul cu discursuri inspiraţionale ale Rujei Ignatova şi cu diverse filmări de la apariţiile ei publice – precum una pe stadionul Wembley din Londra.

FT notează că acest caz bizar al OneCoin ilustrează modul în care scheme clasice de fraudă şi practic ţepe care au fost cunoscute încă din secolul 19 se pot reinventa în era digitală. Mai mult, astfel de scheme de fraudă scot la iveală educaţia financiară precară de care dau dovadă cetăţenii economiilor emergente, precum şi lipsa de educaţie a celor din economiile dezvoltate – care urmăresc câştiguri nerealiste adunate rapid.

Ignatova a dispărut în octombrie 2017, exact când era aşteptată la o întâlnire de importanţă critică a promotorilor OneCoin. Ei trebuiau să se întâlnească atunci în Lisabona pentru a stabili dacă vor deschide sau nu un exchange online privat prin intermediul căruia investitorii să îşi schimbe monedele digitale în euro.

Bulgăroaica de 39 de ani este urmărită penal în SUA, unde este acuzată de fraudă şi conspiraţie pentru spălarea banilor, însă ea este de negăsit.

Frauda OneCoin a atras peste 4 miliarde de euro de la milioane de investitori în perioada 2014-2018.

Petya Dimitrova, o femeie de afaceri din Sofia, spune că şi ea a fost înduplecată de „euforia” care s-a creat în jurul momentului când OneCoin a ajuns în Bulgaria în 2015 – după ce câştigase sute de mii de investitori în Asia, printr-o expansiune rapidă în China, India, Malaezia şi Indonezia.

Compania închiria birouri ieftine în clădiri situate în zone sărace, în timp ce Ignatova îşi cumpăra proprietăţi istorice de milioane de euro în capitala Bulgariei şi chiar un iaht luxos.