Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, Promar Textil a luat naştere în 1994, ca urmare a fascinaţiei lui Aurelian Moraru, pe atunci inginer specializat în automatică, pentru maşinile de tricotat automate din industria textilă. Promar Textil a fost înfiinţată şi s-a dezvoltat ca o afacere de familie, condusă în prezent de Doinţa şi Aurelian Moraru. Principalul domeniu de activitate al firmei a fost, încă de la deschidere, activitatea de producţie a articolelor textile de îmbrăcăminte tricotate.

În prezent, compania este un furnizor important pentru producători europeni de tricotate de lux - pentru branduri internaţionale celebre din Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.

Producţia de tricotaje a început cu achiziţia a cinci maşini de tricotat manuale, uzate, de provenienţă elveţiană. Producţia realizată era alcătuită din modele proprii, care se adresau pieţei interne, fiind vândute prin reţelele de tip cash&carry (Metro şi mai târziu, Selgros). Colecţiile erau de design şi creaţie proprie, materiile prime fiind cumpărate de la reprezentanţi ai filaturilor italiene şi germane în România.

În 1999, compania a încheiat primele contracte de producţie de tip lohn şi a produs tricotaje de damă pentru grupul italian Max Mara (prezent şi astăzi în portofoliul de clienţi al Promar Textil, însă contractele actuale sunt de furnizare de produse, nu de tip lohn). Doi ani mai târziu, compania a cumpărat primele maşini industriale electronice, de ultimă generaţie. În intervalul 2003-2006, compania şi-a crescut semnificativ capacitatea de producţia, de la 20.000 de articole anual, până la 70.000 de articole/an.

În 2007, Promar Textil a fuzionat cu Kromatic, un start-up înfiinţat de asociaţii companiei în urmă cu doi ani, şi care s-a bazat pe tehnologia de ultimă generaţie de tip seam-less (producţie de tricotaje fără cusătură).

În 2012 a implementat un sistem de trasabilitate a textilelor şi a continuat să se dezvolte; în 2014 a deschis o unitate integrată de servicii de spălare profesionale în parcul industrial Prejmer din Braşov; investiţiile în tehnologizare au continuat de atunci.