Imi doresc sa avem librarii mari, unde cartile sa fie aranjate pe domenii - SF/fantasy, thriller/mistery, fictiune si domeniile aferente non-fictiunii - iar acolo autorii sa fie expusi in ordine alfabetica. Pentru ca fiecare cititor sa aiba acces direct la cartile care il intereseaza", spune Michael Haulica, redactorul-sef al editurii Tritonic. Dorinta sa este justificata, din perspectiva unui editor, dar nu prea realizabila: chiar si la recentul targ Bookfest, incheiat duminica, cartile au stat, de cele mai multe ori, in aceeasi devalmasie colorata cu care ne-am obisnuit din librarii.

Pentru inceput, nu putem sa nu remarcam ca Bookfest a trecut, la Romexpo, din pavilioanele marginase in pavilionul central, miscare ce poate fi interpretata drept un castig in importanta si impact pentru targul national de carte. Sigur ca se poate, la fel de bine, sa fie vorba numai de simpla organizare, de o ruleta locativa fara culoare castigatoare; oricum, la centru sau la margine, piata romaneasca a cartii urca in fiecare an. Asociatia Editorilor din Romania estimeaza pentru 2006 vanzari de carte de peste 50 de milioane de euro, iar estimarile unor edituri ajung la 60 de milioane de euro.

Intre cei doi Brown - Sandra, ce tinea capul de afis al vanzarilor cu zece ani in urma si Dan, care cu "Codul lui Da Vinci" a tinut capul de afis al actualelor vanzari - ce s-a modificat, ce se cauta, ce se citeste? "Cu siguranta este o evolutie, greu de spus daca este un castig. Exista in momentul de fata public pentru toate genurile editoriale si literare. Evident, doar cateva sunt cele care fac succes de piata. Dintre acestea, genurile SF si thriller conduc detasat", spune Teodora Ivan, PR manager la editura Nemira.

"Ca peste tot in lume, se citeste ceea ce are parte de promovare si de publicitate", spune Lucian Pricop, director editorial la editura Paralela 45. Romania, adauga Pricop, a cunoscut o foarte interesanta evolutie a publicului cititor de carte. Perioada comunista ne-a lasat mostenire si o foarte mare nevoie de evadare. Daca imediat dupa Revolutie ea se rezolva prin lectura, in timp lucrurile s-au schimbat, astfel incat din 1995 pana in 2000 numarul de cititori a scazut dramatic. "Dupa 2000 s-a nascut insa o noua generatie de cititori. Mai precis s-a modificat raportarea la actul lecturii. Cititorul trebuie sa fie informat, sa poata dialoga cu colegii, sefii, prietenii pe teme ce tin de spatiul cultural. Fara a exagera lucrurile, cititul a devenit o moda pentru omul de lume", spune Lucian Pricop.

Adaptarea tirajelor la noul tip de cititor a fost prima masura de adecvare la noua piata; numarul de exemplare dintr-o editie a scazut de la sute de mii sau milioane de exemplare in anii '90 la un tiraj mediu sub 5.000 de exemplare, iar pentru echilibrarea balantei, editorii au crescut numarul de titluri publicate si numarul de colectii care grupeaza cartile. Astfel, editura Nemira a publicat anul trecut 138 de titluri si in 2007 isi propune sa depaseasca 200 de aparitii, iar Tritonic tinteste in acest an 100 de titluri. La Bookfest, editura Polirom a venit cu 850 de titluri, iar Cartea Romaneasca cu 150, din care 50 au fost noutati.

"Daca vanzarile sunt insotite si de o primire favorabila din partea comentatorilor de carte, critici sau bloggeri, editorul nu poate fi decat multumit... Sandra Brown si Dan Brown au fost exceptiile perioadei de dupa 1990, «tunurile» editoriale. Acum se citeste foarte multa fictiune contemporana, a trecut vremea recuperarilor din anii ‘90. Lucru imbucurator, prozatorii romani sunt intr-o tendinta ascendenta in referintele cititorilor", spune Michael Haulica.  In privinta celor doi autori de succes, o nuanta introduce Lucian Pricop: "Romanul lui Dan Brown - ca si cele ale Sandrei Brown - nu este doar o carte de succes. El face parte din conventiile sociale mondiale. Daca vrem sa fie europeni, trebuie sa citim ceea ce citesc toti europenii".

Ce citesc, de fapt, europenii? Datele pot fi comparate cu rezultatele Barometrului cultural pentru 2005 si 2006, prezentate de Ministerul Culturii si Cultelor. In Uniunea Europeana cu 15 state (inainte de extinderea din 2004), 6% din populatie nu avea nici o carte in casa, in timp ce in cele 10 state candidate, in 2003 media era de 17% (Cehia 1%, Estonia 1%). In Romania anului 2005, cei fara carti in casa reprezentau 12% din populatie, iar in 2006 procentul urca la 14,5%. Sub 25 de carti in gospodarie aveau 17% din cetatenii UE 15, respectiv 28% din populatia celor 10 state candidate (Estonia 7%). In aceasta situatie se aflau, in 2005, 18% dintre romani.

Pe de alta parte, 9% din cetatenii UE15 aveau mai mult de 400 de carti in casa, peste media de 6% a celor 10 state din valul mare al aderarii si sub procentele din Estonia (19%), Letonia (17%) si Ungaria (16%). In Romania, datele din Barometrul cultural spun ca 6,3% din cetateni aveau biblioteci cu peste 500 de carti (fata de 5% in 2005). Uneltele de lucru intelectual, enciclopediile si dictionarele se aflau in 65% din locuintele din UE 15, in 49% din cele zece state candidate si intr-o treime din casele romanilor.

Conform aceluiasi Barometru, 45,5% dintre respondentii romani declara ca s-au uitat anul trecut la televizor in fiecare zi timp de peste trei ore. Acelasi interval il petreceau pe Internet in zilele de lucru 5,8% din respondenti, iar in weekend-uri 7,3%; 26,7% ascultau muzica, 23,5% ascultau radioul, 2,2% jucau jocuri video si 2,5% citeau carti, articole, reviste de specialitate. Interesant este ca procentul celor ce declara ca nu citesc decat o data pe luna sau mai rar este de 11,5%, in timp ce pentru toate celelalte activitati enumerate mai sus, ponderile pentru acest interval nu trec de 5%.

Pentru a completa tabloul, mai trebuie spus ca 8,5% dintre romani nu au putut numi, pentru ultimul Barometru cultural, niciun autor de literatura roman si 37% niciun strain, peste 76% dintre romani nu au mers niciodata la teatru si peste 74% nu au pasit intr-un cinematograf.

"Cartea a fost afectata, ca tot ceea ce reprezinta Gutenberg, dar nu in masura care speram acum cativa ani sa nu se intample. Cred ca socul impactului cu Internetul a fost depasit; putem spune, sau macar putem sa ne amagim ca pana la urma cartea va supravietui. In anumite conditii, Internetul poate fi chiar un aliat al industriei de carte", spune Teodora Ivan de la Nemira.

Probabil ca editorii care refuza adaptarea la noile media vor iesi de pe piata, dar aceasta nu inseamna ca Internetul si celelalte forme de comunicare electronica vor inlocui brusc formatul material, cartea traditionala. Etapele trecerii vor fi urmatoarele: intai instrumentele de lucru - enciclopedii, dictionare, lexicoane, apoi lucrarile stiintifice cu adresabilitate exacta si in cele din urma fictiunea. "Nu sunt corecte previziuni de tipul «in 10 sau 50 ani cartea va disparea»! Dintr-un singur motiv, cel de substanta: lectura nu tine cont de suportul pe sau prin care se face transferul dinspre editor sau producator spre cititor", adauga Lucian Pricop de la Paralela 45.

Migrarea spre Internet si formele electronice ale lecturii trebuie sa tina cont si de limitarile tehnice: "In Romania, formele de editare alternativa, cum sunt cartile electronice sau audio, sunt de-abia la inceput. Pentru cartile audio nu avem «autostrazi» suficiente, iar pentru cele electronice nu avem inca suficiente instrumente de citit, la preturi care sa le faca de larga utilizare. Personal, nu cred ca vor disparea cartile in forma cunoscuta azi. Dar cred ca se va gasi un inlocuitor al hartiei care sa ofere o sansa si copacilor", adauga Haulica.

Pana atunci insa, exista in continuare carti care in toata lumea se vand foarte bine. Asa cum au fost "Codul lui Da Vinci" sau seria "Harry Potter" sau romanele scrise de Agatha Christie ("Zece negri mititei", cu 100 de milioane de exemplare vandute, sta mai bine decat "Codul lui Da Vinci", cu 65 de milioane de exemplare vandute). In mod curent, listele de bestseller-uri sunt intocmite pe varii categorii de carti, de fictiune sau nonfictiune, cartonate sau "de buzunar", pentru copii sau pentru adulti, dar in mare, masura unui succes inseamna vanzari intre 4.000 si 25.000 de volume pe saptamana, in Marea Britanie, iar in Canada de 5.000 de exemplare saptamanal. Listele de bestsellers cuprind in mod uzual intre 10 si 150 de titluri. "In Romania, pragurile succesului sunt peste 2.000 de exemplare vandute pentru autori romani si peste 10.000 pentru autorii straini", spune Lucian Pricop de la Paralela 45. Teodora Ivan pare sa ridice un pic stacheta, dar numai putin: "Tot ce depaseste 5.000 de exemplare vandute poate fi considerat un succes, insa un titlu cu adevarat bine vandut este cel ce depaseste 10.000 de exemplare".

In general autorii sunt dornici de a fi publicati in Romania, chiar daca nu se imbogatesc din asta, spune Michael Haulica. "Probabil face bine la CV. Am remarcat amabilitatea lor, calitatea lor de a fi cooperanti, de a face tot ce se poate pentru a ajuta la promovarea cartii." In ceea ce priveste sumele pe care se obtine un contract, acestea difera de la un autor la altul, in functie de cota (fara a generaliza insa), de succesul de moment, dar in general nu sunt mari. "In Romania nu se poate vorbi de contracte semnate pentru sume cu sase cifre, nici macar cu cinci", spune Haulica.

"Pe o piata concurentiala, editorii se bat pe putinii autori care reprezinta in sine garantia succesului si liciteaza sume din ce in ce mai mari, avansurile contractuale fiind de mii de euro, iar in final drepturile platite unui autor pe o carte pot depasi 10.000 de euro. Pentru o piata saraca, asa cum este cea din Romania, cifrele incep sa devina consistente", adauga Teodora Ivan.

Un studiu de caz ofera Lucian Pricop. Dupa scandalul generat de filmul documentar despre mormantul lui Iisus, Simcha Jacobovici si Charles R. Pellegrino au publicat cartea "The Jesus Family Tomb: The Discovery, the Investigation and the Evidence That Could Change History". La cateva ore dupa aparitie,  mai multe edituri romanesti s-au aratat interesate de publicarea cartii. A urmat o licitatie extrem de dura, care a durat cateva saptamani, iar dupa 40 de zile cartea a ajuns in librariile din toata Romania. In cazul expus, "sumele de copyright sunt pe masura investitiei pe care a avut-o proiectul in afara, iar succesul din Romania este asigurat de aditionarea catorva circumstante favorizante: tema generoasa, publicitatea internationala si, nu in ultimul rand, dezbaterile despre functia bisericii in societatea romaneasca".

O editura de succes este o mixtura de autori cunoscuti, de colectii bine alese, de succes de piata si teme sociale la zi. "Totusi, si cu autori necunoscuti, dar bine promovati se poate face treaba. As mai adauga redactorii de carte, traducatorii si, ceva mai putin cuantificabil, flerul celui care alege cartile", explica Michael Haulica. De multe ori, adauga Lucian Pricop, volumul unui autor putin cunoscut publicului poate ajunge un bestseller, in vreme ce autori de notorietate internationala nu depasesc cote minime de vanzare. "Trebuie sa fie o explicatie logica. Pentru ca nimic, aproape nimic nu tine de hazard, de noroc", zice Pricop. Nimic mai adevarat: in 2004, Didier Somette, profesor de geofizica la UCLA, a creat, folosind datele furnizate de Amazon.com privind rezultatele vanzarilor unui volum imediat dupa aparitia acestuia, un model matematic de predictie a aparitiei unui bestseller.