Prima măsură va introduce o taxă pe CO2 emis de combustibilii de clădiri şi autoturisme în cadrul unei noi pieţe a carbonului, utilizând în acelaşi timp sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon al UE pentru a impune costuri pentru CO2 produs de nave şi pentru a creşte plăţile existente din partea companiilor aeriene, relatează Reuters.

Potrivit propunerii Comisiei, un sfert din aceste venituri din CO2, care în prezent revin în mare parte guvernelor naţionale, ar urma să ajungă în viitor la bugetul UE, furnizând 12 miliarde de euro în medie pe an în perioada 2026-2030.

Cea de-a doua măsură ar impune taxe pe emisiile de carbon la importurile de bunuri din ţări cu standarde mai slabe în materie de mediu, trei sferturi din aceste venituri urmând să ajungă la bugetul UE, furnizând în medie 1 miliard de euro pe an în perioada 2026-2030.

Cea de-a treia taxă ar oferi bugetului UE o cotă de 15 % din profiturile reziduale ale marilor companii multinaţionale care vor fi „redomiciliate” în ţările UE în temeiul acordului G20 şi OCDE privind realocarea drepturilor de impozitare.

Aceste venituri s-ar putea ridica la 2,5 - 4 miliarde de euro pe an.

Fondul de recuperare COVID-19 trebuie să fie rambursat până în 2058.

Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că majoritatea guvernelor sprijină noile taxe, pentru a evita să fie nevoite să plătească o cotizaţie mai mare în următorul buget al UE pentru a rambursa datoria.

Exită şi voci critice însă. Ministrul polonez pentru Climă, Anna Moskwa, a declarat luni, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor UE, că noua piaţă a carbonului este inacceptabilă, deoarece ar impune o povară sporită asupra cetăţenilor vulnerabili.

Propunerile Comisiei trebuie să fie negociate de Parlamentul European şi de ţările UE. Un al doilea pachet de propuneri similare urmează să fie prezentat în 2023.