Format din 25 de garnituri electrice noi "Capricorn", trenul de 1 906 metri, care a bătut recordul, a avut nevoie de aproape o oră pentru a parcurge aproximativ 25 de kilometri pe spectaculoasa linie Albula, aflată în patrimoniul mondial UNESCO, de la Preda la Alvaneu, în estul Elveţiei.

Linia Albula este faimoasă pentru curbele sale şi coborârile abrupte. O capodoperă a ingineriei civile de renume mondial, linia de 62 de kilometri între Thusis şi St Moritz a fost construită în doar cinci ani, deşi a necesitat 55 de poduri şi 39 de tuneluri.

Înainte de finalizarea sa, în iulie 1904, vizitatorii trebuiau să facă o călătorie riscantă de 14 ore pe trasee accidentate, în trăsuri trase de cai sau sănii.

Piesa centrală a liniei este tunelul Albula, lung de 5.866 de metri.

În mai puţin de 25 de kilometri, trenul a coborât de la 1.788 de metri deasupra nivelului mării la Preda la 999,3 metri la Alvaneu, folosind o succesiune de serpentine, viaducte şi tuneluri.

Tentativa de record a fost organizată de Rhaetische Bahn (Calea ferată retică, sau RhB), susţinută de constructorul elveţian de trenuri Stadler, şi a avut loc pe o cale ferată cu ecartament îngust.

Deţinătorii anteriori ai recordului celui mai lung tren de pasageri din lume - Belgia şi, înainte de aceasta, Ţările de Jos - au folosit în avantajul lor căi ferate cu ecartament standard prin peisaje plate.

Un test iniţial s-a soldat cu un eşec înainte ca trenul să se fi pus în mişcare, când s-a descoperit că sistemul de frânare de urgenţă nu a putut fi activat, iar cei şapte mecanici nu au putut comunica între ei prin radio sau telefon mobil în numeroasele tuneluri.

Un software special modificat şi un interfon între cei şapte mecanici au permis celor 25 de garnituri să lucreze coordonat.

Îmbunătăţirea reţelei existente de cîi ferate pentru a crea o capacitate suplimentară va fi prioritară în faţa altor proiecte majore de infrastructură. Ministrul transporturilor, Simonetta Sommaruga, a declarat: "Nu este vorba de a economisi câteva minute pe o rută principală precum Zürich-Berna. Calea ferată este deja imbatabilă pe astfel de rute. Este vorba mai degrabă de extinderea acolo unde calea ferată a fost lăsată în urmă."

Obiectivele planului, care ar trebui să fie promulgat până în 2026, includ creşterea utilizării anuale a transportului public de la 26 de miliarde de pasageri-kilometri la 38 de miliarde de pasageri-kilometri până în 2050, creşterea "semnificativă" a cotei de piaţă a transportului feroviar de pasageri şi de marfă şi asigurarea unei integrări şi mai strânse a serviciilor feroviare cu alte moduri de transport pentru a oferi o mai mare mobilitate pentru toţi.