În prezentarea articolului şi descrierea problemei mă voi folosi de două teorii: teoria lui Freud şi teoriile psihanalitice relaţionate, teorii care sunt diferite dar care se completează reciproc.

Din punctul de vedere al teoriei lui Freud, copilul la naştere are toată capacitatea lui de iubire, numită şi libido,  concentrată în zona bucală. Cu ajutorul gurii şi a buzelor, el se hrăneşte, supravieţuieşte şi simte iubirea şi îngrijirea maternă. Faptul că acest canal este satisfăcut într-un mod neuniform, brusc, poate produce fixaţii la acest nivel. Acest mod neuniform sau brusc poate însemna faptul că :

1. indiferent dacă unui copil îi este foame sau nu, el primeşte sânul sau biberonul

2. atunci când doreşte să mănânce, nu primeşte nimic, iar hrana vine atunci când el deja a renunţat să o mai aştepte

3. poate exista combinarea acestor două modalităţi în perioade de timp (o lună i se dă excesiv de mult sânul sau biberonul, iar altă lună i se dă prea puţin)

Cititi mai multe pe www.descopera.ro