„Românii, dintr-un conglomerat de culturi comuniste, au reuşit să fie printre cei mai expansivi, cei mai talentaţi şi cei mai «exportatori» de muzică din regiune. Polonia, Serbia, Cehia ar fi avut potenţial mult mai mare. Cred că ne-a ajutat puţin şi confluenţa de culturi, Orient – Balcani, am avut un nu-ştiu-ce în sunet care a fost apreciat începând cu 2007-2008, cu câteva producţii care au răscolit topurile europene in prima fază”, descrie evoluţia exporturilor de muzică româneşti Cătălin Muraru, unul dintre fondatorii Roton şi cel care se ocupă de catalog şi de producţia de conţinut.

Primele momente în care Roton a avut succes internaţional au fost în 2004, când trupa Activ a trecut graniţele cu hiturile lor către ţările vecine. În 2006 Roton a intrat şi pe piaţa internaţională prin Accent cu piesa „Kylie” – varianta în engleză pentru „Dragoste de închiriat”.

„La momentul acela eram conectaţi internaţional printr-un volum interesant de import pe care-l făceam. Din 1996, de când am început să importăm licenţe în România, încercăm să le dăm ceva înapoi licenţiatorilor din produsul local. A fost o muncă mai amplă până la primul succes internaţional în 2004”, mai spune Cătălin Muraru.

El povesteşte că nu era deloc uşor să te faci remarcat de radiourile sau televiziunea internaţională: „Scriai zeci de mailuri la radiouri mari din Europa, mergeai la conferinţe internaţionale şi stăteai la coadă ca să-ţi laşi CD-ul câte unei persoane care era important să te asculte”.

Astăzi, Roton e invitată la conferinţe internaţionale să vorbească despre succesul românesc, recent au fost în China şi în Polonia cu studii de caz, spun reprezentanţii companiei. România, nu neapărat Roton, a exportat cei mai mulţi artişti în ultimii 15 ani la nivelul Europei de Est. Printre artiştii români reprezentaţi de Roton cu importante cariere internaţionale se numără Accent, Fly Project, Manuel Riva, Inna, Alexandra Stan, Mihail.

Dar până la acest punct a fost un drum lung, care a început într-un mic magazin din Iaşi. „La 14 ani eram într-un grup de prieteni alături de fratele meu, în Iaşi. Pe vremea aceea exista Cooperativa Meşteşugărească, unde era şi un mic business cu muzică: veneai cu caseta ta şi îţi înregistrai muzica dintr-un playlist după preferinţele tale, sau după ce avea deja presetat magazinul. Tânăra care avea acest mic business, Tatiana, era obligată să fie cât de cât la curent cu muzica de afară a anilor '80, iar totul era fascinant pentru noi, ca puşti”, descrie Cătălin Muraru începuturile businessului.

Cei trei prieteni – Dan Muraru, Cătălin Muraru, Bogdan Maxim – au ajuns apoi la facultate, la Politehnică, însă Revoluţia le-a stricat planurile, în sensul că nu au mai primit repartiţie. Astfel, s-au orientat către un mic business: să vândă diferite obiecte în Polonia şi să cumpere casete pe care să le vândă în România. „Am cumpărat casete, le-am vândut în consignaţii. Succesul a fost surprinzător şi am ajuns foarte curând la o firmă cu care importam casete de muzică. A venit dorinţa de extindere, să vindem şi în afara Iaşiului. În paşi mici, în 2-3 ani am ajuns să vindem în toată ţară şi să avem o reţea de distribuţie importantă”, descrie Cătălin Muraru.

Dezvoltarea a fost organică şi graduală: mai întâi o reţea de distribuţie, apoi producţie. Roton a cumpărat o fabrică unde producea CD-uri şi casete, apoi producţia artistică, partea de editură (contractele cu autorii). Pe toată această structură au venit apoi licenţele internaţionale. Primul artist cu care a semnat Roton a fost Sofia Vicoveanca. Cătălin Muraru s-a întâlnit cu artista într-o cafenea din Suceava şi i-a explicat că au o reţea de distribuţie foarte bine pusă la punct, că îi pot distribui şi produce un produs muzical aşa cum îşi doreşte. Sofia Vicoveanca este şi astăzi reprezentată de Roton.

Nu tot parcursul de început a fost uşor, iar printre dificultăţi s-a numărat şi volatilitatea ridicată a cursului valutar. „Creştea dolarul peste noapte şi banii se împuţinau vizibil. Puteai să cumperi mult mai puţin decât ai vândut. A fost chiar un moment în care am oprit orice achiziţie pentru câteva zile pentru că nu ştiam ce să facem. Crescuse dolarul foarte mult. Oricum, la prânz, când se anunţa cursul valutar, era un moment crucial al zilei. În 2008 a mai fost un moment de cotitură în industria noastră, când a apărut streamingul şi s-a schimbat modelul de business, suportul de redare, modelul de consum. A intervenit şi criza economică. Pe noi ne-a ajutat faptul că eram mai mici, puteam fi dinamici şi ne-am putut adapta, ne-am strecurat printre crăpăturile create de criză.”

Grupul de firme Roton a avut o cifră de afaceri totală de 13,7 milioane de euro în 2018. În 2014 a fost de 11,7 milioane de euro, iar de atunci creşterea a fost constantă. În cadrul grupului, catalogul local a avut o cifră de afaceri de 4 milioane de euro în 2018, din care aproximativ 50% reprezintă export.

„Nu am inclus aici cifra de afaceri din concerte, cele organizate de noi având mai mult caracter promoţional. Copyright managementul, marketingul şi distribuţia sunt centrele de profit ale afacerii noastre. Venitul online e în creştere continuă ca pondere, ajungând astăzi deja la o treime din total”, a declarat Bogdan Maxim, cofondator al companiei. Industria muzicală din România este încă o industrie tânără, dar cu un ritm rapid de dezvoltare. Cea mai mare provocare într-o industrie atât de dinamică este procesul continuu de schimbare a modelului de business.

„Gândiţi-vă ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani: casete audio, compact discuri, difuzare publică, download, streaming. În vremea casetelor şi a CD-urilor vindeam mai mult în hipermarket şi echipa avea circa 100 de oameni. Astăzi, distribuţie înseamnă Spotify, YouTube în digital. Produsul fizic are încă importanţa lui chiar dacă magazinele de specialitate au rămas puţine, ponderea fiind dată aici de convenience shops. Sigur, vorbim de o puternică concentrare în digital, dar Roton a rămas singura companie care face distribuţie de discuri”, a mai spus Bogdan Maxim.

O provocare mare în privinţa exportului a reprezentat-o integrarea Roton într-o reţea internaţională puternică de case de discuri. „Una din căile de export este aceea de a semna un parteneriat internaţional cu o companie majoră, iar cea de-a doua este de a dezvolta relaţii independente în fiecare teritoriu cu partenerul potrivit. Cel mai des am dezvoltat proiecte pe a doua cale, chiar dacă a presupus mai multă muncă”, a spus Dan Muraru.

Industria muzicală românească a crescut liniar de la Revoluţie încoace, fără creşteri explozive şi fără crize majore. Paradoxal, criza economică din 2008 a fost o oportunitate pentru Roton, potrivit reprezentanţilor businessului.

„Momentul critic din 2008 ne-a prins pregătiţi cu un catalog consistent, iar faptul că marii jucători ai pieţei internaţionale aveau momente grele ne-a creat oportunităţi pe care nu le-am ratat. Succesul s-a regăsit în lansările Innei, Akcent, Fly Project, pentru care am făcut eforturi mari, alături de ei, să le menţinem până astăzi”, a mai spus Dan Muraru.

Preferinţele muzicale ale consumatorilor au evoluat de-a lungul anilor în linie cu obiceiurile de consum. „Astăzi avem preferinţe date de loialitatea faţă de un artist sau doi, până la o formulă mult mai eterogenă în ce ţine de preferinţele unui tânăr pe un anume gen muzical, model de consum dezvoltat şi prin modalităţile de expunere a muzicii, cu playlisturi care traversează genuri de muzică altădată greu de găsit în acelaşi «walkman»”, mai spune Cătălin Muraru.

Cei trei fondatori ai Roton au spus că de-a lungul celor 25 de ani de business împreună, prietenia lor a rămas neschimbată, aceasta nefiind legată de business, ci creată în copilărie şi consolidată de-a lungul timpului.

„Relaţia de prietenie, chiar dacă e modificată aferent cu vârsta, e nemodificată calitativ: activităţile din timpul liber au prioritate între noi, adică dacă vreau să ies cu bicicleta sau să merg la înot, îi sun şi pe ei să văd dacă pot veni”, spune Cătălin Muraru. Bogdan Maxim mai spune că una dintre cheile succesului prieteniei lor a fost şi faptul că a existat reciprocitate şi corectitudine din toate punctele de vedere: „Nu am rămas niciodată datori unul altuia, nu vă gândiţi la bani când spun asta, am învăţat împreună să «dăm înapoi». Şi la bucurie, şi la necaz mă gândesc pe cine să sun mai întâi, pe Cătălin sau pe Dan. Prietenia e un mod de viaţă pentru noi, suntem prieteni cu toţi membrii echipei noastre şi ne bucurăm când vedem că asta se ia”.

Cei trei lucrează acum la un nou proiect, în cadrul căruia vor să dezvolte un business pentru promovarea bicicletelor Giant: „Aşa am văzut viaţa începând din copilărie, am ieşit împreună în vacanţe, la petreceri, la fotbal, tenis, badminton, apoi am construit un business împreună, pentru că ne-a plăcut să rămânem împreună. Tot din prietenie şi din pasiunile noastre comune dezvoltăm acum un alt business, unde promovăm bicicletele Giant, cel mai mare producător de biciclete din lume”, a mai spus Dan Muraru.

Ce trebuie să facă un artist pentru a avea succes?

Cătălin Muraru:

În primul rând trebuie să aibă inspiraţie, adică piese foarte bune, iar pentru asta îl ajută o echipă bună în jurul lui. Apoi are nevoie de o echipă cât mai mare şi mai eterogenă pentru a-şi expune creaţia şi, ca să fie eficient, ar trebui să folosească cât mai multe resurse de la publisher, label, management etc. În unele cazuri, ar trebui să mai înveţe şi că nu e bine ca managementul să fie o rudă – în industria muzicală internaţională există şi un termen uşor peiorativ, „momager”, pentru mamele manageri. În majoritatea cazurilor, un manager din familie nu e reţeta de succes.

Dan Muraru:

Ca să aibă succes internaţional, alegerea single-urilor cu care te adresezi unui teritoriu e foarte importantă şi ai nevoie de priceperea cuiva care ştie piaţa respectivă, apoi câştigarea interesului unui partener în acel teritoriu, iar aici un label care are o retea internaţională e drumul cel mai bun. Nu poţi pătrunde pe o piaţa internaţională ca independent. Dacă ai noroc şi talent, te descoperă cineva via youtube, deşi la avalanşa de producţii youtube e greu să te mai descopere acum dar, chiar şi aşa, ca să intri în sistem e nevoie de o echipă care să ştie cum să lucreze pe fiecare structură.

Şi e foarte important să ai promovare internaţional şi un sistem corect pus la punct de repartiţie a veniturilor către toţi deţinătorii de drepturi, încă de la momentul semnării contractelor.

Bogdan Maxim: Transparenţa în ce priveşte contabilitatea şi atenţia la detalii în copyright clearing sunt decisive în longevitatea businessului nostru. Produci o piesă bună în studio, încerci să o expui cât mai bine, să obţii confirmări în topuri şi playlisturi. Efectele unui eventual succes trebuie să le monetizezi performant şi să întorci banii acasă, nu sunt doar banii tăi, sunt banii tuturor deţinătorilor de drepturi cu care ai făcut echipă. Vă imaginaţi, există şi situaţii în care cifrele sunt doar cu minus. Trebuie să ai grijă să fi construit corect şi în zona de clearing, să ai toate contractele semnate în ordine pentru ca în momentul în care vinzi asta la americani, de exemplu, să fii sigur că nu mai apare un deţinător de drepturi din căciulă.