In 2007-2008, punctul de inflexiune pentru hotelurile din Romania va creste rapid", spune Malin Malineanu, directorul de dezvoltare al retelei Best Western in Romania. Aceasta inseamna ca dezvoltarea rapida a pietei din ultimii trei ani, coroborata cu o crestere accentuata a costurilor, va face ca gradul de ocupare de la care hotelul devine profitabil sa creasca mult in acest an. "Daca in urma cu cinci ani un grad de ocupare de 40% insemna profit, din acest an 40% inseamna pierdere", explica Malineanu.

In piata hoteliera vest-europeana, punct de inflexiune pentru un hotel inseamna un grad de ocupare de 60%, de aici plecand cautarea profitului, detaliaza Malineanu, care crede ca spre o astfel de tinta se va indrepta si piata hoteliera romaneasca din acest an. "Atingerea unui grad mediu de ocupare de 60% (media de acum pe piata romaneasca - n.red.) va fi satisfacator pentru unul-doi ani, dar apoi se va intampla ca in pietele vestice, in special cea londoneza, unde 80% grad de ocupare inseamna profit si la 60% grad constant de ocupare hotelul se inchide", spune Malineanu. Practic, aceasta se intampla din cauza cresterii costurilor de intretinere, a costurilor cu salariile (din ce in ce mai mari), dar si a faptului ca orice punct de ocupare in plus e din ce in ce mai greu de obtinut si se face prin campanii de marketing sau prin afilierea la un lant international, care nu este ieftina, dar aduce in schimb multa plusvaloare hotelului.

Faptul ca piata locala, in special cea bucuresteana, devine din ce in ce mai concurentiala este confirmat de doua lucruri: cresterile mici ale marjelor de profit din ultimul an (hotelurile din Capitala au raportat pentru 2006 cresteri medii de 10% ale gradului de ocupare si ale veniturilor) si faptul ca numarul de camere se apropie de cel considerat de analisti drept optim, deocamdata, pentru piata bucuresteana (9.000 de camere).

"In acest an, cei care vor controla piata hoteliera se vor concentra foarte mult si vor aparea exit-uri din cauza ca multi proprietari nu vor mai putea tine pasul cu dezvoltarea pietei sau vor prefera sa vanda pentru a avea cash pentru alte investitii", mai spune Malin Malineanu.

Prima parte a anului 2007 aduce confirmarea acestor estimari: cele mai mari proiecte sunt anuntate de mari investitori (Confort Hotels, Continental Hotels sau RI Investments - companie imobiliara care a anuntat o investitie intr-un hotel de cinci stele de 960 de camere), mai multe hoteluri (printre care Novotel si doua hoteluri din grupul Confort Hotels) au fost vandute in lease back, iar pentru acest an se anunta predominant finalizarea proiectelor incepute, piata parand a trage o gura de aer. Explicatia este ca hotelierii par a astepta sa vada cum va evolua piata cu 8.000 de camere (cate vor fi dupa finalizarea investitiilor anuntate pentru inaugurare in 2007), urmand ca apoi investitiile sa continue.

Pentru ca, dupa cum spune un studiu Deloitte cu previziuni pentru 2007, investitiile vor continua. Cresterea constanta a punctului de la care se amortizeaza investitiile face ca si piata hoteliera romaneasca sa confirme o tendinta confirmata de companiile de consultanta din intreaga lume pentru Europa acestui an: Estul e "hot", Vestul stagneaza.

"In Europa de Vest s-a investit dintotdeauna si se investeste, intr-un ritm destul de sustinut, in continuare. Dar centrul si estul Europei ar trebui sa experimenteze cea mai mare crestere: riscul de tara este redus, investitiile realizate sunt atractive pentru investitori, iar cererea in crestere va face ca ciclul de dezvoltare sa inceapa puternic la inceputul anului viitor intr-un numar mare de capitale si orase secundare din zona", spune Mark Wynne-Smith, CEO pentru Europa al companiei de investitii Jones Lang LaSalle Hotels.

Principalele motive ale cresterii estului sunt nu numai cresterea afacerilor, dar si avantul turismului, favorizat de intrarea masiva a operatorilor aerieni low-cost, care a dus la majorarea gradului de ocupare a hotelurilor in tarile est-europene care au aderat la UE in 2004.

Un studiu KPMG a aratat ca in Budapesta, de exemplu, diferentele au inceput sa se vada la un an dupa integrare, in 2005, cand s-au observat urmatoarele tendinte: din cauza orelor tarzii la care zboara cursele low-cost, hotelurile au inregistrat extensii importante ale orelor de check-in si check-out, iar numarul oaspetilor veniti din tarile scandinave si Marea Britanie a crescut foarte mult (acestea fiind tarile cu cea mai puternica industrie aviatica low-cost).

Studiile sunt sceptice in privinta unei cresteri asemanatoare pentru Bucuresti. "In capitala Romaniei nu este o industrie turistica recunoscuta, dar cresterile vor veni cu singuranta pentru hoteluri datorita traficului low-cost - in special dinspre micii intreprinzatori si de pe urma targurilor si a expozitiilor", spune reprezentantul Jones Lang LaSalle.

Daca in Bucuresti potentialii mici investitori nu pot gasi si hoteluri low-cost (oferta e destul de scazuta si abia din acest an urmeaza a se contura un start pentru piata de hoteluri de doua stele), fiind mai larga oferta de hoteluri peste trei stele, in Praga si Budapesta problema sta exact invers: aici, investitorii s-au gandit initial la a acoperi cererea turistica, astfel ca au construit mult la doua si trei stele. "Praga si Budapesta vor avea o crestere importanta pe sectorul de lux, cu o serie de hoteluri de patru si cinci stele care se vor deschide in centrul orasului", spune Christophe Härle, analist la Deloitte.

In schimb, piata din Varsovia va trebui sa absoarba numarul suplimentar de camere construit anii trecuti: in ultimii zece ani, numarul camerelor s-a dublat, ajungand la 10.000, astfel ca acum polonezii trebuie sa se gandeasca si cum sa le umple. Dar in Polonia se dezvolta paralel si zone in care se investeste mult, precum Gdansk sau Poznan, orase catre care de asemenea zboara curse low-cost. Analistii Deloitte sfatuiesc investitorii sa se uite si spre acestea: "Pietele secundare (orasele din provincie - n.red.) din centrul si estul Europei sunt cele care vor scoate la iveala oportunitati foarte bune de investitii in urmatorii ani", conchide studiul Deloitte.