♦ Marcel Ciolacu, premierul României: „Toată legislaţia noastră fiscală seamănă cu o strecurătoare prin care curg miliarde de euro” ♦ Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: „Trebuie eliminate exceptările, aceste inechităţi în sistemul fiscal”. ♦ Peste 500 de modificări fiscale au fost făcute în ultimii opt ani, când a existat o stabilitate economică ♦ Gabriel Biriş, fondator The Tax Institute, think tank de fiscalitate: „Dacă nu te uiţi la întregul tablou când analizezi o măsură, rişti să generezi probleme timp de zece ani.”

Deficitul bugetar al României, care este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, trebuie redus, iar timpul nu mai este de partea decidenţilor politici, însă reducerea cheltuielilor bugetare trebuie echilibrată cu stimularea veniturilor la buget, au  concluzionat participanţii la conferinţa organizată de The Tax Institute, un think tank de fiscalitate, care a prezentat un studiu privind impactul modificărilor fiscale din ultimii ani, care a avut loc la Banca Naţională a României.

„Dezechilibrul fiscal este principala problemă pe care o avem de rezolvat şi avem şi o presiune a timpului. Nu este doar o presiune financiară sau fiscală, ci are şi o componentă politică, una socială”, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României: Dezechilibrul fiscal este principala problemă pe care o avem de rezolvat şi avem şi o presiune a timpului. Nu este doar o presiune financiară sau fiscală, ci are şi o componentă politică, una socială

Deşi discuţiile despre necesitatea măsurilor fiscale sunt în spaţiul public de câteva luni, guvernul nu a prezentat oficial nicio decizie pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.

Daniel Dăianu, preşedintele Consi­liu­lui Fiscal, spune că România nu mai poate con­tinua cu astfel de deficite şi timpul nu mai permite amânarea luării unei soluţii concrete.

„Noi am anunţat cu privire la dezechilibrul structural cu ani în urmă. Considerăm că cei care cred şi mitizează doar pe partea de cheltuieli întreţin o himeră, nu se poate face doar pe partea de cheltuieli o schimbare, trebui să umbli şi la venituri, o faci prin eliminarea exceptărilor, aceste inechităţi din sistemul fiscal, care este ciuruit. Avem un sistem care nu e doar ineficient, ci este incorect şi asta trebuie să se schimbe”, spune Daniel Dăianu, în cadrul conferinţei organizate de The Tax Institute.

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: Noi am anunţat cu privire la dezechilibrul structural cu ani în urmă. Considerăm că cei care cred şi mitizează doar pe partea de cheltuieli întreţin o himeră, nu se poate face doar pe partea de cheltuieli o schimbare, trebui să umbli şi la venituri, o faci prin eliminarea exceptărilor, aceste inechităţi din sistemul fiscal, care este ciuruit. Avem un sistem care nu e doar ineficient, ci este incorect şi asta trebuie să se schimbe

Premierul României, Marcel Ciolacu, prezent şi el în cadrul conferinţei, a spus că îşi va asuma în Parlament pachetul de reducere a cheltuielilor din sistemul buge­tar, măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi de scoatere a cât mai multor excepţii.

„În ultimii opt ani s-au produs peste 550 de modificări ale Codului fiscal. Schimbări făcute prin mai mult de 100 de legi, ordonanţe şi OUG. Nu se mai poate funcţiona eficient aşa. Este evident că toată legislaţia noastră fiscală seamănă cu o strecurătoare prin care curg miliarde de euro printr-un sistem de excepţii fiscale aberante. Nu putem să ne dorim o ţară europeană ca afară dar cu venituri offshore, o ţară paradis fiscal”, spune Marcel Ciolacu.

El menţionează că România are cea mai mare impozitare a muncii celor cu venituri mici, însă a fost menţinută o impozitare foarte mare a marilor contribuabili. În opinia sa, sistemul fiscal ar trebui bazat pe echitate, cu intoleranţă zero pentru evazionişti.

Premierul Marian Ciolacu acuză modificările repete ale Codului fiscal, dar uită să spună că chiar partidul pe care îl conduce este autorul acestei nebunii

Premierul spune că noile măsuri fiscale, în lucru la guvern, nu vor descuraja investiţiile, ci dimpotrivă.

„Vom susţine şi proteja startup-urile, susţinem producţia şi procesarea în România. Nu voi tolera însă şmecheria, firme cu un angajat, un computer, care emit facturi. Acolo este un contract de muncă mascat pentru care nu se plătesc taxe”, mai spune el.

 Unul dintre reprezentanţii mediului de afaceri, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, aminteşte că economia româ­neas­că are nevoie de o creştere bazată pe investiţii şi nu pe consum, aşa cum este acum.

„Trebuie stimulată creşterea pe bază de investiţie, nu pe bază de consum. Haideţi să ne uităm la cum să creştem PIB-ul pe vază de investiţii, pe valoare adăugată”, precizează el.

Vineri, 15 septembrie, a fost lansat think tankul de fiscalitate The Tax Institute, care a ieşit cu primul studiu în piaţă numit Modificările noului cod fiscal: inventar şi impact 2015-2023.

Studiul arată că, în ultimii opt ani, când a existat o stabilitate economică, au existat peste 550 de modificări aduse Codului Fiscal.

„A fost un abuz de politici fiscale, în câţiva ani să ai atâtea modificări fiscale, nu ai ce stabilitate să ai”, a precizat Mugur Isărescu.

Aceste modificări au condus la o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% PIB în 2022, faţă de 2016. Deşi, în perioada 2012-2022, România a avut creşteri economice semnificative, care s-au bazat pe un avânt al consumului, aceste creşteri nu au fust şi la majorarea veniturilor bugetare.

„Concluzia este tristă, am constatat că după 7-8 ani ne-am jucat cu taxele şi am ajuns tot acolo. Nu am obţinut nimic concret şi în plus la ceea ce ar trebui să reprezinte taxele în economie”, spune Dan Manolescu, preşedinte Camera Consultanţilor Fiscali.

Studiul mai arată cât de mult depind unele taxe de altele, astfel că măsurile fiscale, luate individual, ar putea să nu creeze niciun efect benefic în economie.

„Cea mai importantă concluzie a studiului este modul în care impozitele interacţionează între ele. Dacă nu te uiţi la întregul tablou când analizezi o măsură, rişti să genereze probleme timp de zece ani”, spune Gabriel Biriş.

Din cele peste 550 de modificări fiscale, circa o treime au fost proaste şi foarte proaste, pe când aproape 26% au fost neutre, potrivit studiului. Printre cele mai proaste măsuri fiscale se numără introducerea cotei reduse de TVA de 5% în HoReCa, suspendarea plăţii impozitelor şi taxelor pe perioada stării de urgenţă sau modificarea regulilor cu privire la aplicarea cotei de 5% la achiziţia de apartamente.

Gabriel Biriş: Dezechilibrul fiscal este principala problemă pe care o avem de rezolvat şi avem şi o presiune a timpului. Nu este doar o presiune financiară sau fiscală, ci are şi o componentă politică, una socială