Interesant", este cuvantul cu care economistul-sef de la ING Bank, Florin Citu, crede ca se poate caracteriza cel mai bine anul urmator atunci cand vine vorba despre dobanzi. Interesant este, de fapt, tot contextul in care bancherii din Romania trebuie sa-si defineasca acum politica de dobanzi, pentru ca resorturile tabloului general trag in directii total diferite. Iar pretul imprumuturilor va depinde in urmatoarele luni de greutatea pe care fiecare bancher va crede de cuviinta s-o dea elementelor ce justifica acum o majorare sau o reducere de dobanda.

Argumente sunt, de fapt, pentru orice directie de evolutie a dobanzilor. Luna urmatoare ar putea aduce din partea Bancii Centrale Europene (BCE) o noua majorare a dobanzii de politica monetara, situata acum la 3,25%. Miscarea, cea de-a sasea doar in acest an, nu ar avea cum sa nu se rasfranga si pe piata romaneasca in costul finantarilor in euro. Peste Ocean, banca centrala a Statelor Unite da semne ca, cel putin pentru moment, nu va mai umbla la dobanda - este de parere Florin Citu -, in conditiile in care aceasta este deja la un maxim istoric de 5,25%. Asadar, pentru cei ce au un credit in dolari (din ce in ce mai putini insa in Romania), nicio schimbare previzibila. Dar peste inca un ocean, si Banca Japoniei a dat de inteles ca ar putea ridica rata dobanzii, in premiera dupa ani buni - lucru pe care l-ar putea resimti si romanii ce au prins gustul creditelor "exotice" in yeni.

Pe strada Lipscani, la sediul bancii centrale, e (inca) liniste: dobanda de politica monetara a ramas neschimbata si in noiembrie, la 8,75%. Nici in privinta rezervelor minime obligatorii, oful cel mare al bancherilor, nu au venit vesti noi. Pentru moment, bancile raman cu obligatia de a pastra in seiful BNR, fara a castiga nimic de pe urma acestor bani, 40% din toate fondurile atrase in valuta si 20% din cele in lei.

Pe de alta parte, BNR pare a fi repurtat (cel putin pentru moment) o izbanda in lupta cu inflatia, care promite sa stea la finele anului sub 5 procente (fata de peste sapte anul trecut) - iar scaderea ei ar trebui, cel putin teoretic, sa duca la o ieftinire a creditelor. Cel putin asa spune logica - aceeasi logica in care bancherii au invocat, ani de-a randul, inflatia ca unul dintre principalele motive de a tine dobanzile sus.

Decizia BNR de a renunta de la anul la limita de 300% din fondurile proprii ale bancilor pentru volumul de credite in valuta acordate de acestea ar putea reaprinde competitia creditelor in moneda straina. Altfel spus, batalia procentelor (tot mai mici si mai promotionale) ar putea reaparea, cel putin in materie de credite in valuta. Concurenta unor banci straine, ce nu au sediu in Romania si care, teoretic, de la anul vor putea da credite in valuta mai ieftine direct din tara de origine va pune pe jar, la randul ei, bancile locale. Asadar, alte motive pentru care dobanzile ar putea-o lua-o in jos. Cu atat mai mult cu cat imbunatatirea ratingului de tara pentru Romania aduce si ieftinirea resurselor in valuta atrase de banci din strainatate.

Asa se prezinta tabloul general pe baza caruia se iau acum deciziile la varful bancilor. Se scumpesc sau nu creditele? Sau poate, dimpotriva, anul nou vine cu surprize placute?

La credite, "dobanzile vor fi relativ constante sau putin in scadere", este de parere economistul-sef de la ABN Amro, Radu Craciun. "Putin" pare a fi, de fapt, cuvantul-cheie, pentru ca in opinia sa - impartasita si de alti analisti - daca va exista o scadere a costului la credite (la cele in lei, cel mai probabil), aceasta va fi de "jumatate sau poate un punct procentual fata de dobanzile din 2006". Pe de alta parte, este convins Radu Craciun, bancile vor face tot ce vor putea pentru a nu creste dobanzile la creditele in lei, chiar daca dinspre partea bancii centrale ar veni vesti de majorare a dobanzii de referinta. "Concurenta e mare si, de aceea, multe banci vor alege mai degraba sa-si diminueze marjele decat  sa creasca dobanzile." Nici la creditele in valuta - in euro, in special - economistul de la ABN Amro nu vede posibila o crestere a dobanzilor, nici chiar daca BCE ar decide o majorare a dobanzii de politica monetara. La valuta, marjele de castig ale bancilor raman  "consistente" si deci bancherii mai au loc de miscare, fara a transmite clientilor o astfel de majorare.

Ca nu vede nici un motiv pentru "a-si pedepsi clientii" in eventualitatea in care BCE ar creste dobanda, sustine si directorul general al Bancii Transilvania, Robert Rekkers. Pe de alta parte, pentru ca la banca pe care o conduce mai bine de 60% din creditele acordate sunt in lei, Rekkers subliniaza ca nu a avut niciodata probleme din cauza restrictiei BNR in privinta creditarii in valuta. "Am avut tot timpul posibilitatea sa dam imprumuturi in valuta", spune el, motiv pentru care nu vede motive de a se lansa acum intr-o cursa a (eventualelor) oferte promotionale. Si cum nici dinspre partea BNR Rekkers nu vede modificari ale dobanzii de referinta, "cel putin pe urmatoarele trei luni, la Banca Transilvania nu va exista vreo schimbare in politica de creditare".

Experienta din trecut arata totusi ca orice majorare a dobanzilor la nivel international - fie ca este vorba despre euro sau dolar - ajunge sa se simta si in buzunarul clientilor romani, in rate mai mari de plata la banca. Iar numarul celor care sunt afectati de astfel de miscari nu e mic, in conditiile in care in totalul creditelor acordate de banci, circa 47% sunt in moneda straina.

"Dobanzile in euro in Romania urmeaza tendinta data de BCE, deci in mod cert vor fi ajustate", este de parere Bogdan Gherghe, Head of Asset-Liability Management la HVB Tiriac Bank. In opinia sa, ridicarea restrictiilor BNR privind creditarea in valuta nu afecteaza dobanzile, fiind vorba doar de o limitare a expunerii, fara implicatii asupra costului de refinantare. HVB Tiriac Bank a fost una dintre bancile ce a gasit cale de scapare in fata restrictiei BNR, transferand masiv din portofoliul de credite catre banca mama, Bank Austria Creditanstalt. Miscarea a costat banca in privinta cotei de piata - in conditiile in care, la noua luni, activele totale ale bancii erau mai mici cu circa 3% decat in septembrie 2005.

In opinia lui Bogdan Gherghe, numai modificarea rezervei minime obligatorii poate afecta in sens pozitiv sau negativ dobanda la creditele in valuta. Si in privinta celor in lei, greutate au tot miscarile bancii centrale, dat fiind ca impactul inflatiei asupra dobanzii creditelor in moneda nationala "este insignifiant in comparatie cu dobanda de interventie a BNR". O banca nu se uita la inflatie cand isi stabileste dobanda la credite, sustine reprezentantul HVB Tiriac Bank, ci la celelalte oportunitati de investitii - in cazul Romaniei, numai depozitele la BNR.

La inflatie se uita insa foarte atent banca centrala atunci cand stabileste politica monetara. Iar pe fondul presiunilor inflationiste care se intrevad pentru anul urmator, scaderi prea mari de dobanzi nu sunt de asteptat curand. In cadrul unui seminar organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar, toti bancherii prezenti au fost de opinia ca dobanda va fi mentinuta in cursul anului viitor la un nivel apropiat de cel actual, undeva intre 8% si 8,75%.

Totusi, odata cu scaderea inflatiei, "ne asteptam ca BNR sa relaxeze politica monetara, posibil in a doua jumatate a anului viitor", spune Ionut Dumitru, seful cercetarii de la Raiffeisen Bank. In opinia sa, instrumentele la care autoritatea monetara va recurge ar putea fi cele administrative, respectiv o reducere a rezervei minime obligatorii la valuta, posibil si la lei. Pe de alta parte, Dumitru nu se asteapta in cursul anului viitor la scaderi ale dobanzii de politica monetara. In aceste conditii, nici costul creditelor in lei nu ar avea prea multe motive sa scada.

Pe de alta parte, si analistul bancii austriece anticipeaza o scumpire a valutelor. Cresterea dobanzii de catre BCE "va influenta cu siguranta" costul creditului in euro din Romania, spune Dumitru. De ieftiniri nici vorba, mai ales ca in opinia sa, eliminarea restrictiei de 300% din fondurile proprii pentru creditele in valuta nu va determina un boom al creditarii in moneda straina, "dupa cum introducerea sa nu a reprezentat o incetare". Bancile au gasit solutii (fie prin marirea capitalurilor, fie prin transferarea portofoliilor de credite in strainatate) pentru a credita in valuta in continuare, chiar cu aceasta restrictie.

Cercetarile bancherilor de la Unicredit Romania spun ca in 2007 dobanzile la creditele in valuta ar putea creste undeva la o medie de 8%, de la 7,9% anul acesta si 7,6% in 2005, in concordanta cu miscarile de pe plan international. Eliminarea restrictiilor BNR nu va avea, nici in viziunea lor, un impact major asupra evolutiei ratei dobanzii. In privinta imprumuturilor in lei si a corelarii costului acestora cu o inflatie in scadere (cel putin pentru moment), Rozalia Pal, senior economist al bancii, spune ca "in principiu dezinflatia reprezinta o preconditie pentru alinierea nivelului dobanzii". Cu toate acestea, avand in vedere conditiile monetare inca restrictive de pe piata, ea adauga ca nu se asteapta ca nivelul dobanzilor sa fie influentat in mod semnificativ de perspectivele mai bune ale inflatiei pentru sfarsitul lui 2006.

Inflatia nu mai pare a fi, asadar, un determinant in stabilirea pretului banilor, ci mai degraba concurenta. De fapt, majoritatea scaderilor inregistrate in nivelul dobânzilor pentru creditele in lei au venit dintr-o competitie tot mai puternica a bancilor pe acest segment de piata, tocmai in urma restrictiilor BNR pentru cele in valuta. Concurenta care s-ar putea intensifica si mai mult de la anul, odata cu aderarea Romaniei, chiar si pe segmentul de creditare in valuta. Dupa acest moment, banci straine fara sediu in Romania vor putea acorda credite in valuta mai ieftine direct din tara de origine, nefiind supuse restrictiilor bancii centrale romanesti.

O astfel de concurenta ar putea sa puna presiune asupra bancherilor romani, determinandu-i sa mai taie un procent-doua din marja. Teoretic cel putin, pentru ca in practica "ne asteptam doar la presiuni minore din partea unor jucatori noi pe piata bancara romaneasca", crede Rozalia Pal de la UniCredit Romania. Deja 88% din activele nete ale bancilor romanesti (in martie 2006, incluzand BCR) sunt detinute de banci cu actionariat strain. Consolidari mai pot aparea, dar mai ales prin fuziuni internationale - in tarile Europei Occidentale, adauga Pal.

Pe de alta parte insa, mai ales pe segmentul corporatiilor si pe cel al finantarilor pentru autoritatile locale, concurenta bancilor straine "va fi foarte puternica pe creditarea in valuta", anticipeaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank. Motivul e simplu: bancile din afara sistemului romanesc nu sunt obligate sa constituie rezerve la BNR, iar pe pietele de origine nivelul acestora este mult mai mic. Pentru a da doar un exemplu, in Cehia rezervele minime sunt stabilite la 2% din depozitele clientilor si sunt purtatoare de dobanda - dar lucrurile nu difera prea mult nici in alte tari. Implicit, si costul creditului scade. Dar "in niciun caz nu poti sa scazi dobanda la credit si sa intri sub costuri doar ca sa te aliniezi preturilor unei banci din afara", dupa cum spune Bogdan Gherghe de la HVB Tiriac Bank. In opinia lui, bancile locale ar putea doar sa actioneze ca agenti de vanzari ai bancii-mama pentru a putea face fata concurentei preturilor.

Asadar, daca Anul Nou va aduce surprize pentru romanii ce intra in banca sa-si ia un credit, acestea vor fi destul de probabil din cele nedorite. Florian Libocor, economist la BRD, sustine ca pe partea de dobanzi la lei "sunt de asteptat doar miscari marginale" in urmatoarele trei-patru luni, in timp ce "prospectiile privind dobanzile la euro indica mentinerea unei tendinte de crestere graduala". Altfel spus, cu sau fara promotii de Sarbatori, de platit tot vom plati mai mult.