Un grup de investitori condus de Elon Musk a propus să cumpere organizaţia nonprofit care controlează OpenAI pentru suma de 97,4 miliarde de dolari, amplificând astfel conflictul dintre directorul executiv al Tesla şi compania de inteligenţă artificială pe care Musk a co-fondat-o, informează Bloomberg.

Prin această ofertă nesolicitată, Musk a declarat că îşi doreşte ca OpenAI să redevină „forţa închinată binelui care a fost odată, bazată pe surse deschise şi axată pe siguranţă”, potrivit unei declaraţii oficiale. Ca răspuns, directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a postat pe platforma socială X (deţinută de Musk): „Nu, mulţumesc, dar vom cumpăra Twitter pentru 9,74 miliarde de dolari dacă doriţi”. (Musk a achiziţionat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, dar valoarea sa a scăzut ulterior, conform estimărilor externe).

Wall Street Journal a fost prima publicaţie care a raportat această ofertă. OpenAI a refuzat să comenteze.

Oferta este susţinută de xAI, start-up-ul de inteligenţă artificială al lui Musk, care ar putea fuziona cu OpenAI în urma unei tranzacţii, potrivit unei surse din Journal. Printre susţinătorii ofertei se numără şi Valor Equity Partners, Baron Capital, Atreides Management, Vy Capital, 8VC (fondul lui Joe Lonsdale) şi Ari Emanuel, prin fondul său de investiţii.

Lonsdale a refuzat să comenteze, iar ceilalţi investitori nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.

Este dificil de evaluat cât de serioasă este oferta lui Musk şi care sunt motivele din spatele acesteia, a declarat Rob Rosenberg, fondator al Telluride Legal Strategies. Chiar dacă oferta nu va avea succes, demersul lui Musk ar putea complica planurile OpenAI de a trece de la statutul de organizaţie nonprofit la cel de gigant profitabil în domeniul inteligenţei artificiale, o transformare la care Musk s-a opus public.

„Cred că Musk încearcă să facă o declaraţie şi să atragă atenţia asupra faptului că OpenAI se află încă pe cale de a deveni o companie cu scop lucrativ, în loc de a rămâne o organizaţie nonprofit”, a adăugat Rosenberg.

În declaraţia sa, Toberoff a sugerat că oferta lui Musk ar avea scopul de a exercita presiune asupra OpenAI, în contextul în care aceasta încearcă să stabilească o valoare pentru anumite părţi ale afacerii sale, în timpul tranziţiei către statutul de entitate cu scop lucrativ.

„Această valoare nu poate fi determinată de persoanele implicate din interior, care negociază pe ambele părţi ale aceleaşi mese”, a afirmat Toberoff. „În final, publicul este beneficiarul OpenAI Inc. şi orice înţelegere favorabilă între cei implicaţi nu serveşte interesului public.”

Musk şi Altman sunt implicaţi într-o dispută de lungă durată privind direcţia pe care OpenAI a luat-o de la înfiinţarea sa. Musk a susţinut că startup-ul a renunţat la obiectivul de a acţiona ca o organizaţie caritabilă în beneficiul umanităţii, punând accent pe deschidere şi siguranţă. OpenAI a respins această caracterizare, afirmând anul trecut că Musk s-a răzvrătit după o încercare anterioară eşuată de a transforma compania într-o parte din Tesla Inc.

În deceniul în care OpenAI a evoluat de la o organizaţie nonprofit, Musk şi Altman au lucrat împreună ca fondatori. De-a lungul timpului, OpenAI a primit miliarde de dolari în investiţii externe de la companii precum Microsoft Corp. şi altele. Într-o versiune revizuită a unui proces depus iniţial în august, Musk a caracterizat parteneriatul OpenAI cu Microsoft drept un „monopol” care „încearcă în mod activ să elimine concurenţii, precum xAI, obţinând promisiuni de la investitori să nu-i finanţeze”. Procesul revizuit conţine 26 de pretenţii legale şi are 107 pagini, faţă de 15 pretenţii în plângerea iniţială, care avea 83 de pagini.