Monopolul statului se dezintegreaza intr-un ritm tot mai rapid in Europa Occidentala.

Dupa autostrazi, cai ferate si aeroporturi construite in regim de parteneriat public-privat, acum urmeaza scolile si inchisorile, remarca Business Week.

Guvernul francez urmeaza sa deschida nu mai putin de 18 inchisori in urmatorii patru ani, care vor fi construite si operate de companii private, unele urmand sa-si asume inclusiv hranirea detinutilor si instruirea personalului. 

Ministerul francez al Justitiei apreciaza ca noile facilitati vor costa cu cel putin 8% mai putin decat daca ar fi fost operate de stat; in plus, companiile private, nu statul vor avea sarcina de a gasi cele 1,23 de miliarde de dolari necesare pentru finantarea constructiilor.  Alte tari au inceput mai din vreme, urmand exemplul Statelor Unite, cu parteneriate public-privat pentru proiecte de infrastructura sau constructii de interes public: in Marea Britanie, din 2000 incoace au fost incheiate astfel de contracte in valoare totala de 18 miliarde de dolari. 

De cealalta parte a Canalului Manecii insa, pana nu de mult nu se auzise de asa ceva, din cauza opozitiei sindicatelor din sectorul public si a ideii general acceptate ca economia functioneaza bine cu un sector public semnificativ. 

Lucrurile se schimba insa. Din 2000 pana la sfarsitul anului trecut, guvernele de pe continent au aprobat acorduri de parteneriat in valoare de aproape 4 miliarde de dolari, iar pentru lunile urmatoare, Franta, Germania si alte tari au planificate contracte de inca vreo cateva miliarde.

O explicatie a acestei tendinte ar fi ca, in conditiile unei cresteri economice care nu depaseste 2% pe an, guvernele zonei euro nu reusesc sa colecteze suficienti bani din taxe si impozite ca sa poata reconstrui infrastructura invechita. Unele din aceste guverne se lupta chiar sa-si scada cheltuielile sub limita de deficit bugetar admisa de Pactul de Stabilitate. Iar parteneriatele cu firme private au darul de a reduce din presiunea pe buget.  Studii facute pentru proiecte recent contractate in Marea Britanie arata ca lucrarile publice administrate privat costa cu 15% pana la 20% mai putin decat proiectele de acelasi fel finantate de stat. Un alt avantaj este ca, potrivit reglementarilor Uniunii Europene, cheltuielile de capital facute in cadrul acordurilor de parteneriat public-privat nu trebuie incluse in bilantul bugetar, asa incat ele nu conteaza la stabilirea deficitului fiscal.

Adeptii sistemului de parteneriat public-privat considera ca, daca acesta s-a putut aplica la scoli, spitale si inchisori, ar fi bine sa fie extins inca mai departe, de pilda la muzee.  Probabil ca nu in viitorul apropiat o vom vedea pe Mona Lisa ingrijita de un contractor privat pentru Luvru. Tendinta exista insa si va continua sa se manifeste atata vreme cat Europa continentala incearca sa-si tina in frau deficitul bugetar.