Companiile mici şi mijlocii trebuie să evalueze situaţia în care se află, să ia măsuri bazate pe managementul crizei şi să se reinventeze pentru a putea trece de criza cauzată de pandemia de COVID-19, spune Aliz Kosza, business mentor şi strateg în cadrul şcolii Business Mentoring House.

Ea a condus timp de 25 de ani companii de top precum MOL România, Orkla Foods România şi Fabryo Corporation. Din 2012, s-a retras din poziţia de CEO şi este business mentor şi strateg.

”Reţete magice nu există, mai ales că diversitatea companiilor – ca profil de activitate – este foarte mare. Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai expuse, însă au şi cea mai mare şansă de redresare, dacă: a) evaluează, acceptă şi conştientizează situaţia în care se află; b) iau măsuri minime de supravieţuire, bazate pe managementul crizei; c) în etapa de stabilizare se reconfigurează, se reinventează printr-un model de business adaptat pe noile nevoi, comportamente de consum şi piaţă. E posibil ca unii să fie nevoiţi să înceapă o nouă afacere în alt domeniu”, a declarat Aliz Kosza pentru ZF.

Ea crede că organizaţiile care se vor adapta cel mai bine noului context din piaţă vor supravieţui acestei crize.

”Este un moment transformaţional puternic în istoria omenirii. Este momentul perfect ca antreprenorii să înţeleagă teoria selecţiei naturale a lui Darwin: „survival of the fittest”, adică nu neapărat cei puternici vor ieşi cu bine din criză, ci aceia care sunt cei mai adaptaţi noului context. Este foarte posibil ca unele industrii sau domenii de activitate pur şi simplu să dispară. Aşadar, în unele situaţii nu va fi suficientă o resetare, ci o reorientare cu infrastructură şi resursele, competenţele existente. Şi încă ceva: criza este criză! Unii se prăbuşesc şi o iau de la zero, alţii se ridică”, adaugă Aliz Kosza.

Greşelile pe care Aliz Kosza crede că le fac antreprenorii în această perioadă sunt următoarele:

–   Cea mai frecventă eroare este că majoritatea companiilor mici şi mijlocii nu sunt pregătite pentru o posibilă criză, nu sunt atente la resurse, la construirea de scenarii; cheltuiesc aproape tot ce produc. Cele mai multe nu s-au gândit la ziua de mâine printr-un fond sau măcar un plan de rezervă;

–   Lipsa planificării multianuale: bugetare şi cash flow (mai multe scenarii acum i-ar fi ajutat să ia decizii rapide şi corecte pentru perioada de tranziţie către revenire);

–   Atitudine reactivă şi decizii radicale, pripite, în prima fază a crizei, când focusul ar trebui să fie pe stingerea incendiului şi atât;

–   Comunicarea defectuoasă sau chiar lipsa comunicării cu oamenii;

–   Abandonarea strategiilor sau schimbarea acestora în perioada de criză şi de stabilizare (6-12 luni);

–   Nevoia de a controla lucruri care nu pot fi controlate şi nici influenţate;

–   Ignorarea noilor comportamente de consum (post-criză);

”Nimic nu va mai fi ca înainte, deci este nevoie de deschidere pentru noi abordări, cu implicarea celor care beneficiază de serviciile sau produsele companiei”, concluzionează Kosza.