"Iniţial, protestatarii erau îndemnaţi să aducă arme de acasă. Apoi a apărut informaţia că ei primesc armament din străinătate. Într-o a treia etapă, manifestanţii au atacat posturi ale poliţiei şi depozite de arme în vestul Ucrainei", a declarat Zaharcenko, ministru de Interne al Ucrainei până la sfârşitul lui februarie 2014.

"Am analizat canalele folosite pentru transportarea armamentului şi am stabilit că acesta trecea prin Marea Neagră şi Republica Moldova", a adăugat fostul oficial, menţionând că poliţia nu a reuşit să aresteze persoanele care importau armament în Ucraina.

"Am informat personal ambasadele statelor occidentale privind faptul că protestatarii dispun de armament, însă acestea insistau că forţele de ordine trebuie să dea dovadă de reţinere în orice situaţie", a afirmat el.

Potrivit lui Zaharcenko, printre protestatari se numărau mai mulţi consumatori de droguri.

La 21 noiembrie 2013, în cadrul unui summit la Vilnius, preşedintele prorus Viktor Ianukovici a renunţat la semnarea unui acord de asociere cu UE în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Acest refuz a declanşat mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene şi a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanţilor în februarie.

Revoluţia din Piaţa Independenţei (Maidan Nezalezhnosti) a fost urmată de tensiuni cu Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea, la începutul lui martie, şi de un conflict separatist soldat până acum cu cel puţin 4.300 de morţi.