Vor fi necesare eforturi deosebite pentru a face Parchetul Uniunii Europene să devină o instituţie capabilă să protejeze interesele financiare ale UE, dar dacă faci ceea ce ştii că este bine, moral, legal, nicio înfrângere nu este definitivă, afirmă procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi.

"Acum treizeci de ani, eram o adolescentă care juca baschet într-un oraşel din România. Visam să câştigăm campionatul naţional - şi apoi am câştigat campionatul naţional. Apoi, am visat să joc la echipa naţională a României şi am făcut-o", povesteşte şefa Parchetului European, într-un material publicat în Financial Times.

"Mi-a plăcut mult sportul, competiţia, fairplay-ul şi munca în echipă, tenacitatea necesară pentru realizarea unui vis", subliniază magistratul român.

"Acum am 46 de ani şi de mai bine de jumătate din viaţă am fost procuroră. Când am fost iniţial numită, în 1995, bărbaţii dominau sistemul judiciar. Unul dintre primele lucruri pe care le-am auzit când am început să lucrez a fost că «Parchetul nu este pentru femei»", afirmă Kovesi, adăugând: "Dar nu eram una care să fie descurajată sau să renunţ. Anii cât am practicat sport mă învăţaseră că munca, curajul şi urmărirea continuă a excelenţei pot depăşi orice prejudecată. La 33 de ani, am devenit procurorul general al României".

Kovesi mai povesteşte că în momentul numirii nu era doar foarte tânără, ci şi prima femeie care deţinea această funcţie, iar "spre surprinderea tuturor, am reuşit să închei nu unul, ci două mandate" în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 2013, Kovesi devine procurorul-şef al DNA, o structură specializată pentru combaterea corupţiei la nivel înalt.

"Investigaţiile noastre au contribuit la creşterea gradului de conştientizare a gravităţii corupţiei din România. Când politicienii au încercat să schimbe legislaţia pentru a afecta lupta anticorupţiei, sute de mii de români au protestat pe străzi pentru a-şi arăta sprijinul pentru această luptă şi pentru statul de drept", explică fosta şefă DNA.

"Şi mai important, am demonstrat că instituţiile româneşti pot lucra eficient şi legal. Dar mai presus de toate, am arătat că este posibilă înfrângerea corupţiei", subliniază Kovesi.

"Totuşi, a existat multă rezistenţă. Un întreg sistem, format din politicieni şi oameni de afaceri care s-au simţit ameninţaţi şi erau hotărâţi să-şi menţină controlul asupra resurselor publice, a fost mobilizat (...) întreg sistemul de justiţie s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la dezinformări defăimătoare la angajarea unor companii străine specializate în intimidare şi hărţuire", spune procurora, amintind şi de episodul demiterii sale în iulie 2018, în pofida opoziţiei preşedintelui.

Kovesi a devenit luna trecută şefa Parchetului European, o nou înfiinţată instituţie europeană care are rolul de a ancheta suspiciunile de fraudă cu fonduri UE.

"Va fi nevoie de un efort deosebit din partea tuturor celor implicaţi pentru a crea o instituţie înfloritoare, în care cetăţenii europeni au încredere, capabilă să protejeze interesele financiare ale UE şi să contribuie la aplicarea legislaţiei europene", explică procurorul-şef european.

"A trecut mult timp de când jucam baschet într-un orăşel din România. Multe lucruri s-au schimbat, dar, pe de altă parte, nimic esenţial cu adevărat. Dacă faci ceea ce ştii că este bine, moral, legal, dacă ai un scop corect şi nobil, nicio înfrângere nu este definitivă", conchide Laura Codruţa Kovesi.