„În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potenţialul care există în ţară şi în acelaşi timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din ţările vecine din afara UE“, a declarat fostul oficial european într-un interviu pentru ZF.

România ar trebui să aibă o po­litică privind forţa de muncă din IT prin care să folo­sească mai bine potenţialul intern dar să nu-şi închidă graniţele nici în faţa specialiştilor din ţările vecine - precum Re­publica Moldova şi Ucraina - care pot aco­peri deficitul puternic de personal, afirmă, într-un interviu pentru ZF Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere.

„Nu cred că ar trebui să privim piaţa muncii din UE ca pe un magazin închis. Faptele demografice ne spun că vom avea nevoie de mai multă imigraţie în viitor. Ucraina şi Moldova au acorduri ambiţioase de asociere cu UE şi, dacă totul se desfăşoară conform planului, ambele ţări vor fi integrate complet din punct de vedere economic în viitorul apropiat. Libera circulaţie a forţei de muncă este o parte indispensabilă a pieţei comune“, a răspuns fostul oficial european la întrebarea dacă UE ar trebui să îşi schimbe politicile privind „importul“ forţei de muncă din statele care nu sunt membre pentru a rezolva lipsa imensă de specialişti IT. „În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potenţialul care există în ţară şi în acelaşi timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din ţările vecine din afara UE“, a afirmat el.

Întrebat cum evaluează poziţia UE la nivel global din punctul de vedere al lansării şi adoptării de tehnologii inovative, fostul comisar european a declarat că în opinia sa nu se poate spune că Asia şi SUA sunt numărul unu la toate capitolele. „General vorbind, nu putem spune că UE se află în urma Asiei şi a SUA atunci când vine vorba de noile tehnologii. În unele zone, ţările UE continuă să se poziţioneze în faţă, iar în alte sectoare UE rămâne în urmă. Un bun exemplu este industria automobilelor sau întregul sector al soluţiilor de mobilitate. Este foarte posibil ca maşina viitorului să nu fie dezvoltată pentru prima dată în UE.“ Soluţia pentru o poziţie mai bună a UE stă în educaţie şi investiţii, a adăugat el. „Se ştie de mulţi ani ce trebuie să facem: avem nevoie de o educaţie mai bună, de o forţă de muncă mai calificată şi de mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare. În secolul XXI, inovaţia tehnologică nu este creaţia unui singur geniu, ci un proces care necesită strategie, cheltuieli şi organizare. Cred că UE ar trebui să-şi concentreze politica de inovare asupra creării dispoziţiilor bugetare pentru cele mai importante tehnologii, indispensabile în ceea ce priveşte competitivitatea în deceniile viitoare.“

Verheugen a oferit acest interviu în contextul participării sale, luna viitoare, la Bucureşti, la cea de-a şasea ediţie a Microsoft Business Summit, un eveniment anual dedicat dedicat tehnologiei pentru mediul de business, care va avea loc în data de 6 noiembrie, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti.

Ce a mai declarat Günter Verheugen despre:

♦ ce ar schimba ceva la felul în care s-a derulat extinderea UE în anii 2000 - Mi-am pus şi eu aceeaşi întrebare foarte des şi am găsit un singur principiu care ar trebui schimbat, ca lecţie din care avem de învăţat. Extinderea din 2004/2007 a fost foarte strictă în sensul că aşa-numitul „acquis comunitar“, întregul set de reguli şi norme UE, trebuie adoptat şi pus în aplicare pe deplin în cel mai rapid mod posibil. Astăzi, aş recomanda o flexibilitate mai dezvoltată şi o oportunitate mai mare oferită statelor membre noi care să dispună de mai mult spaţiu în vederea stabilirii propriilor priorităţi.

♦ unificarea digitală a Europei - Nu cred că ar trebui să avem o diviziune digitală în UE. Oamenii ar trebui să aibă aceleaşi oportunităţi digitale peste tot. În final, este vorba despre modul în care prioritizăm cheltuielile publice. În opinia mea, ar trebui să fie o prioritate principală în ceea ce priveşte bugetul UE. Beneficiul este evident: unificarea digitală înseamnă o productivitate mai mare şi o poziţie mai puternică pe pieţele UE şi cele globale.

♦ Brexit - Brexitul, cu sau fără un tratat de retragere, nu poate avea decât un impact negativ atât asupra economiei britanice, cât şi asupra economiei UE în ansamblu. În unele zone, pierderile vor fi mai vizibile decât în altele.

Dacă este adevărat că start-up-urile din ţările UE preferă să îşi aibă baza la Londra, trebuie să analizăm motivul pentru care aleg acest lucru. Ce condiţii-cadru sunt mai avantajoase în Londra decât, să spunem, în Bucureşti sau Berlin? Dacă putem îmbunătăţi aceste condiţii, trebuie să o facem.

♦ o revenire a protecţionismului în comerţul mondial - Riscul este unul evident. Nu avem niciun motiv să ne complacem în această situaţie şi nu ar trebui să credem că preşedintele Trump este doar un accident şi că ne vom întoarce la treburile obişnuite după încheierea mandatului său. Faptul că ultima rundă a comerţului mondial, aşa-numita rundă Doha, nu a fost încheiată cu succes a reprezentat deja un semnal puternic de avertizare. Chiar şi înainte de Trump, sistemul comercial global prezenta deficienţe. Ca parte a Europei, noi trebuie să rămânem fermi pe poziţii şi să apăram ideea de liber schimb. Avem nevoie de un nou efort puternic pentru a crea condiţii de concurenţă echitabile, care să ţină seama de nevoile şi interesele ţărilor în curs de dezvoltare.

♦ ce schimbări ar trebui să facă UE - Aşa cum am menţionat, comerţul liber este cea mai bună opţiune pe care o avem. Însă,  trebuie să fim conştienţi de faptul că comerţul liber înseamnă concurenţă, iar concurenţa creează schimbări structurale, indiferent dacă ne place acest lucru sau nu. Unul dintre motivele care au dus la creşterea naţionalismului şi populismului în UE este faptul că mulţi oameni se tem de prea multă schimbare. Se tem că vor pierde. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să încerce mult mai hotărât să ofere alternative pentru cei care îşi vor pierde locurile de muncă. Problema va fi din ce în ce mai urgentă ca rezultat al AI (inteligenţei artificiale), digitalizării şi robotizării.

Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2018