România se află pe locul 31 într-un top al celor 42 de ţări din Europa din punct de vedere al puterii de cumpărare, cu o medie de 8.017 euro/cap de locuitor în 2022, reprezentând 49% din media europeană, potrivit unui studiu realizat de GfK.

Înaintea României se află Ungaria, cu o medie de 8.751 euro(53,5% din media Europei) şi Polonia, pe locul 29, cu 9.254 euro (56,6%). Cehia este pe poziţia 22, cu o putere de cumpărare de 12.970 euro/cap de locuitor, reprezentând 79,4% din media europeană.

În România, analiza la nivelul diferitelor judeţe arată că, faţă de anul precedent, decalajul dintre zonele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult.

Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

Comparativ, Budapesta are 11.293 euro, Praga 17.183 euro, iar Varşovia 14,900 euro

Locutorii Capitalei au practic o putere de cumpărare cu peste 93% peste media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseste cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională.

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din România, sunt sub media naţională.

Faţă de 2021,în 2022, Clujul a depăşit Timişul, pentru a trece pe locul doi, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro, în creştere de 5,8% faţă de 2021.

Există însă  diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumparare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută.

Potrivit GfK, locuitorii di Liechtenstein au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii. 

În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare, cu o medie de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii principatului au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu.

Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi trei: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro, de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană,  luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte ţări din primele 10 au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

Practic, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană, iar 26 de ţări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie,  inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media europeană.

Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa, ceea ce reprezintă o creştere de trei ori faţă de 2021. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori  cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari.”, spune Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.