♦ Cel mai bine plătiţi angajaţi din România sunt primii care ameninţă cu greve în cazul în care deja eşuata „reformă“ fiscală ar pleca la drum.

Sloganul comunist „Sculaţi, voi, oropsiţi ai vieţii/Voi, osândiţi la foame, sus“ nu mai este de actualitate. Nu că ar fi fost vreodată altceva decât un slogan de doi bani. Azi grevele sunt aran­jate de avocaţi, de judecători, de angajaţi din Ministerul de Finanţe. Adică de cel mai bine plătiţi angajaţi din România.

Guvernul se confruntă cu o situaţie cumplită. A scăpat de sub control cheltuielile iar deficitul a sărit în aer – nici vorbă să mai fie de 4,4% din PIB, iar Consiliul Fiscal crede că ar putea sări de 6% din PIB, în actualele condiţii. Miniştrii cabinetului Ciolacu încearcă pe la Bruxelles să mai cârpească ceva, pentru că România s-a angajat că va reduce deficitul bugetar în schimbul fondurilor UE – şi sunt în jur de 12-13 miliarde de euro care ar urma să intre în acest an în România.

Dar reducerile de cheltuieli sunt greu de făcut. Judecători, avocaţi, angajaţii Ministerului de Finanţe, angajaţi ai CFR ameninţă că blochează ţara dacă fie nu le sunt majorate salariile (cazul Finanţelor sau al căilor ferate), fie cineva se atinge de vreun leu din beneficiul lor – judecătorii şi avocaţii. Cei 1,5 milioane de angajaţi cu salariul minim pe economie merg cu ochii în pământ: ei nu au sindicate care să-i apere şi nici putere de a schimba ceva în stat. Şi probabil vor fi între cei ce vor achita nota de plată a dezmăţului bugetar.

Judecătorii nu renunţă la pensiile speciale – pensii la care nu au contribuit şi care sunt, de multe ori, mai mari decât salariile. Avocaţii nu vor să contribuie la impozitul pe venit pe tot venitul lor, ci doar pentru o parte din acest venit, deşi restul lumii îşi plăteşte impozitul pe tot venitul ce-i revine.

Avocatul Gabriel Biriş este onest şi el singur a spus, fără să fie întrebat, de mai multe ori: eu plătesc un impozit mai mic decât secretara mea. Biriş este unul dintre cei care susţin că toată lumea trebuie să plătească impozite, în mod egal, desigur în funcţie de venit, şi că scutirile introduse de-a lungul vremii nu mai pot continua.

România plăteşte cam o treime din veniturile bugetului consolidat pentru plata angajaţilor statului. În 2020, 37% din venituri s-au dus pe salarii iar, în 2021, de 34%. Media UE este de 22%, cu Germania în coadă care plăteşte pentru angajaţii statului doar 16% din veniturile sale. Problema aici este că veniturile statului român sunt mici – doar 27% din PIB sunt veniturile fiscale, faţă de o media a UE de 42%. Dar nu poţi creşte veniturile, atâta vreme cât 2 milioane de angajaţi (40% din total) sunt scutiţi ba de impozitul pe venit, ba de CASS, ba nu plătesc impozite la totalul veniturilor, chiar dacă câştigă mii de euro pe lună. Acum, desigur, unii pot spune pe drept: plătesc mai mult, dar tu ce-mi oferi de banii ăştia? Aşa că, atunci când se pune problema ca toată lumea să plătească impozite, apar grevele.

Per total, în administraţia publică, cea revoltată azi, media salarială este de peste 6.000 de lei net pe lună.  În cazul avocaţilor, salariile celor aflaţi la început de drum sunt de 900 de euro net şi ajung la mii de euro într-o companie de avocatură cunoscută.

Ultimele trei luni ale acestui an au fost pline de proteste sau de ameninţări de proteste din partea angajaţilor din sectorul public. Seria protestelor a început cu profe­sorii, care au ieşit în stradă să ceară salarii mai mari, urmaţi de cadrele medicale, poliţişti, angajaţii CFR, de ameninţări cu protestele de la reprezentanţii avocaţilor şi, într-un final, de angajaţii din Ministerul Finanţelor şi de cei ai Poştei Române.

În principal, cerinţele celor care au protestat sau au ameninţat cu protestele au legătură cu banii, cu salariile şi bonusurile pe care le câştigă. Dacă angajaţii din învăţământ, cei CFR şi cei ai Poştei Române sunt îndreptăţiţi să ceară bani mai mulţi, având în vedere că pentru ei salariile sunt mici, cu un salariu me­diu care ajunge la 2.500 de lei pentru Poşta Română, de exemplu, unele categorii dintre cei care protestează sunt plătite cu mult peste salariul mediu câştigat de un român.

Salariul mediu net pe economie este de 4.600 de lei net pe lună, conform INS, pe când în  adminstraţie publică şi apărare salariul mediu net este de peste 6.000 de lei net.

Mai mult, în Ministerul Finanţelor sunt 1.700 de funcţionari publici cu un salariu mediu net de 7.500 de lei. În instituţie sunt 175 de directori, şefi de serviciu, consilieri superiori.

Conform grilei salariale publicate de Ministerul de Finanţe  pe siteul propriu, 1.700 de funcţionari publici din Ministerul Finanţelor au un venit mediu net de 7.500 de lei lunar din salariu şi diferite indemnizaţii. În total, sunt 175 de posturi plătite cu mai mult de 10.000 de lei net pe lună, pentru poziţii precum directori, şefi de serviciu sau consilieri. Un şef de serviciu câştigă mai mult de 13.000 de lei net, adică circa 2.600 de euro pe lună.

La începutul lunii august, bugetarii au protestat după ce printre măsurile propuse de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt şi unele prevederi legate de salarizarea angajaţilor din sistemul de stat. Astfel, câteva mii de angajaţi din structurile Ministerului de Finanţe din toată ţara au intrat în grevă „spontană“, spun ei. Liderii sindicali spun că măsurile ar aduce o reducere salarială de circa 700 de lei unui angajat şi pierderea de anumite posturi şi de sporuri.

În cazul avocaţilor, ameninţările cu protestele au venit după ce guvernul a început să anunţe planuri de modificări fiscale ce i-ar putea afecta şi pe ei.

Astfel, la începutul lunii august, Uniunea Naţională a Barourilor din România anunţa că profesiile liberale „privesc cu îngrijorare“ informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la intenţiile guvernului de a modifica Codul Fiscal şi că se opun public oricărei majorări de impozite, taxe sau contribuţii care îi afectează, precum şi faţă de orice modificare a regimului deductibilităţilor.

Noile modificări fiscale anunţate de guvern ameninţau atunci că veniturile din activităţi independente se vor supune plăţii cotei CASS la o bază neplafonată, calculată la venitul net, ceea ce poate însemna o creştere semnificativă a CASS.

De menţionat este că un avocat la început de drum porneşte de la un salariu de 1.500 de euro brut (aproape 900 de euro net pe lună), iar unul senior poate ajunge şi la 8.000 de euro brut pe lună, ceea ce înseamnă aproape 5.000 de euro net, după cum spun surse din piaţa de recrutare pentru ZF.

Gulerele albe au însă puterea de a bloca statul, putere pe care cei 1,5 milioane de angajaţi din economie, cu salariul minim (o treime aproape din totalul angajaţilor) nu o au.