„De peste două săptămâni se tot discută despre pachetul de legi referitoare la securitatea naţională şi despre modul în care acestea ar putea influenţa democraţia. E normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuşi, dezbaterea e centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit. (...) Voi comenta conţinutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ care va include consultare publică şi în care SRI nu are decât un rol consultativ. Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani”, spune directorul SRI, Eduard Hellvig.

El arată că singurele legi existente sunt cele adoptate la începutul anilor 90, „iar forma lor permite constant interpretări neclare”.

„SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România. În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi, suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a UE şi NATO şi principiile democratice trebuie să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira şi cred că orice tentativă de întoarcere la modelele de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start. Este o idee total greşită că în anul 2022 serviciile de informaţiile din România ar putea să revină la modelul fostei securităţi”, conchide Hellvig.

În spaţiul public au apărut proiectele legilor securităţii naţionale şi au existat dezbateri ample pe acest subiect.

„Personal, mă voi îngriji ca acolo unde draftul nu a avut o formă corespunzătoare timpurilor noastre să fie corectat”, spunea pe 7 iunie Klaus Iohannis despre proiectul legilor securităţii naţionale. El afirmă că este un prim draft, care va fi modificat.

„Noi avem anumite legi pe domeniul securităţii naţionale care au fost făcute la începutul anilor 90, când democraţia a fost nouă, s-a încercat să se construiască instituţii moderne, europene, care respectă drepturile cetăţenilor, însă, în timp, lucrurile trebuie adaptate contextului. Pentru asta a fost întocmit un proiect. Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu e destinat publicului larg, ci urmează să fie analizat de guvern, de CSAT, apoi de Parlament. Cineva - şi ştim cine - a considerat că e bine să-l dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijoraţi, cu toate că avem un prim draft”, afirma Klaus Iohannis.