Reprezentanţi ai hotelierilor şi ai Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) de pe litoral au participat, vineri, la o întrunire, la Constanţa, pentru a vedea ce măsuri pot fi luate împotriva OUG 91/2014, potrivit căreia punctele de lucru ale comercianţilor care nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate să fie închise de inspectorii antifraudă.

La eveniment a fost prezent şi deputatul PNL de Constanţa Mihai Tararache, el spunând că sprijină demersul oamenilor de afaceri şi solicitând Guvernului, în numele acestora, suspendarea OUG 91, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla ordonanţa să fie contestată la Curtea Constituţională.

El a mai spus că doreşte un dialog între mediul de afaceri şi Guvern, precizând că mediul economic vrea controale corecte, nu stoparea acestora.

Unul dintre participanţii la discuţii, Sorin Mocianu, investitor în turism şi în alimentaţie publică, dar şi consilier judeţean din partea PNL, a propus ca formă de protest închiderea unităţilor de cazare în timpul minivacanţei de 1 Mai.

"Propun ca de 1 Mai toate unităţile de alimentaţie publică să facă o grevă şi să se închidă. În afară de hotelurile care au contracte şi care pot caza turiştii, să le dea eventual micul dejun şi apoi să închidă tot. Oricum dacă vine Antifrauda se închide tot, 40-50 la sută din unităţi ne aşteptăm să fie închise de 1 Mai", a afirmat Sorin Mocianu.

La rândul său, reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turism, Virgil Stancu, a exclus această variantă, spunând că sunt deja turişti români şi străini care au contracte cu hoteluri de pe litoral.

"Nu vrem să credem că este rea-voinţă, credem că este o lipsă de dialog şi poate de necunoaştere a celor care au scris această ordonanţă. Dacă se aplică măsura închiderii este ca şi cum din start l-ai omorât pe acel agent economic. Ceea ce se propunea vizavi de 1 Mai cu închiderea unităţilor este imposibil. Sunt turişti care au contracte, avem un an cu premise bune, asta ne-ar mai lipsi, pentru că atunci chiar am vorbi de turism în Bulgaria, Grecia, Turcia şi am exclude în totalitate litoralul românesc", a spus Virgil Stancu.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, solicită ca în OUG 91 să se precizeze în ce condiţii se închid unităţile, adăugând că verificările trebuie făcute într-un cadru civilizat.

"Lucrăm cu personal sezonier. El poate să încaseze o notă de plată şi să plece cu ea şi îmi creează gol în gestiune, mie îmi închide unitatea? Sigur că oamenii sunt un pic înspăimântaţi de ceea ce au văzut la televizor. Nouă trebuie să ni se specifice clar prin OUG 91 în condiţii îţi închide unitatea, indiferent că este restaurant, terasă, beach-bar, hotel, magazin alimentar. Trebuie specificate foarte clar. Nu refuzăm controlale, sunt binevenite, dar trebuie făcute într-un cadru civilizat şi nu trebuie să speriem agentul economic", a declarat Nicolae Bucovală.

El a susţinut că turiştii ar putea fi speriaţi de închiderea hotelurilor sau restauranturilor şi nu ar mai reveni pe litoralul românesc.

"Gândiţi-vă ce înseamnă, dau un exemplu absurd, în Mamaia la vară să găsiţi 20 de hoteluri sigiliate, închise de către Antifraudă, iar noi avem zece curse charter pe Aeroportul Kogălniceanu. Îi speriem pe toţi ăştia care vin şi noi facem eforturi să aducem turişti străini pe litoralului românesc. Este aberant, nici eu nu m-aş mai duce în anul următor să caut Mamaia", a menţionat preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia.

De la 1 martie, punctele de lucru ale comercianţilor prinşi că nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sunt închise de inspectorii Direcţiei Antifraudă.

Fiscul va dispune suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni, dacă constată încălcarea uneia dintre obligaţiile de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realităţii, precum şi întocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.

Pentru încălcarea obligaţiilor menţionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 15.000 de lei, însă dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, banii se confiscă, caz în care amenzile se situează între 2.000 lei şi 4.000 lei.