De la case bântuite la carusele ameţitoare, de la reproduceri în miniatură ale unor clădiri emblematice din mai multe ţări la un minicinematograf cu scurtmetraje care aduc pe ecran personaje din universul Lego, nu există loc în Legoland care să nu-i facă pe cei mici să-şi tragă părinţii de mână către o nouă fascinaţie. Din peisaj nu lipsesc nici românii.

„Hai să ne activăm superputerile!”, îi spunea, într-o luni dimineaţă, în română, o puştoaică fratelui ei, într-unul din hotelurile tip castel din Legoland. O noapte de cazare acolo porneşte de la 220 de euro (1.640 de coroane daneze).

Piesa de rezistenţă a oraşului Billund este însă Lego House, o construcţie făcută în jurul conceptului lego, în care totul, de la arhitectura clădirii la dinozaurii reproduşi în interior, este o reproducere a micilor cărămizi menite să creeze jucării pentru copii, dar şi pentru oamenii mari.

„Am deschis Lego House în septembrie 2017, bazându-ne pe ideea de învăţare prin joacă. Este singura astfel de casă pe care am făcut-o şi va rămâne singura, pentru că vrem să fie asociată cu oraşul în care a luat naştere Lego”, explică Jesper Vilstrup, CEO al Lego House, care lucrează pentru grupul danez de 18 ani.

Anul trecut, 245.000 oameni au trecut pragul casei Lego, iar estimările pentru 2019 arată că numărul ar putea ajunge la 275.000. Vizitatorii vin din toată lumea, mai exact din peste o sută de ţări – precum Germania, Olanda, Marea Britanie, dar şi Statele Unite ale Americii sau ţări asiatice. Majoritatea turiştilor sunt însă din Danemarca.

Lego House este, practic, raiul oricărui pasionat de lego, mai mult sau mai puţin copil. Coloana vertebrală a clădirii este un copac făcut din 6,3 milioane de piese lego, cu o înălţime de 15,5 metri. De ce copac? Pentru că primele jucării făcute de Lego au fost din lemn, nu din plastic, fondatorul Ole Kirk Kristiansen orientându-se abia mai târziu către cuburile care aveau să-l facă faimos, poate, pentru eternitate.

„Fiecare dinozaur are gura deschisă, nu fără motiv. Îi întrebăm pe copii dacă au idee ce sunete scoate un dinozaur şi ei ne spun că nu ştiu. Aşa că le-am pus câte o jucărie din lego fiecăruia sub picior pentru a le spune că sunetul pe care îl scoate un dinozaur este similar cu cel pe care îl scoate un părinte atunci când calcă pe o piesă lego rătăcită prin casă”, povesteşte ghidul din Lego House.

„If you can think it, you can build it” (Dacă îţi poţi imagina ceva, îl poţi construi) – este sloganul după care se ghidează orice angajat al Lego, care a învăţat, în timp, că jucăriile nu sunt doar o formă de a le da copiilor o ocupaţie, ci o adevărată modalitate de educare.

„Orice piesă de lego, chiar şi creată acum 60 de ani, este concepută în aşa fel încât să se potrivească şi astăzi cu una făcută acum, pentru a da naştere unei jucării noi”, povesteşte Signe Wiese, responsabilă cu predarea istoriei Lego în muzeul amenajat în casa în care a început totul, în anul 1932.

Ea povesteşte şi că, în procesul de predare a businessului mai departe către copiii săi, fondatorul Lego – Ole Kirk Kristiansen – a fost cât se poate de sever, pentru a impune standardele de calitate pe care şi le dorea.

„De pildă, când fiul său a împachetat un set de răţuşte pentru a fi vândute după ce le dăduse cu doar două straturi de lac în loc de trei, Ole Kirk Kristiansen l-a pus să le desfacă din ambalaje şi să le dea şi cu cel de-al treilea strat necesar. Nu a avut voie să se culce până nu a terminat”, spune Signe Wiese.

De la înfiinţare şi până astăzi, Lego a rămas un business de familie, ajuns acum la cea de-a treia generaţie. Astfel, actualul proprietar este Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul fondatorului.

Jucării în era digitalului

Billund este un oraş care abia numără 7.000 de locuitori şi orice atracţie acolo este în jurul Lego. Deşi atât de mic, oraşul are un aeroport – proporţional cu mărimea localităţii – tocmai pentru a facilita accesul numeroşilor turişti care vor să afle povestea cuburilor care le-au bucurat copilăria, chiar la ele acasă.

În Billund, Danemarca, se află astfel sediul Lego, unde a fost construită prima fabrică de piese sub acest brand. Astăzi, există fabrici Lego în Cehia, Ungaria, China, Mexic.

Vremurile s-au schimbat de la înfiinţare până acum, aşa că, într-o lume în care tehnologia s-a infiltrat în fiecare domeniu, nici măcar jucăriile Lego nu au scăpat de undele acestei influenţe. Aşa se face că există departamente întregi în cadrul grupului danez al căror scop este să insereze cât mai eficient tehnologia în jucăriile celor mici.

Trendul este vizibil şi în Lego House, unde, de pildă, poţi crea din lego un peşte pe care ulterior îl poţi scana şi îl poţi urmări înotând agale într-un acvariu virtual. Sau, de ce nu, îţi poţi vedea eroul creat din câteva din milioanele de piese disponibile pe coperta unei reviste. Sau poţi, scanând brăţara de acces pe care o primeşti la intrare, să primeşti un set de şase piese lego pentru a crea una din cele peste o sută de milioane de combinaţii posibile.

„Nu cred că jucăriile fizice vor dispărea vreodată. Şi acum 13 ani, când am venit eu la Lego, se vorbea despre dispariţia lor şi iată că încă există. Jucăriile şi tehnologia nu se exclud una pe alta”, spune Jamie Berard, expert în creaţie la Lego.

Tocmai în acest context, producătorul danez a creat recent mai multe jocuri care combină piesele fizice cu realitatea augmentată, astfel încât copiii să se poată folosi şi de tabletă sau de telefon când se joacă. Lego Hidden, Lego Ninjago şi Lego Boost sunt doar câteva astfel de exemple.

La Lego Hidden Side, de pildă, joaca presupune să construieşti o casă din piese lego, pentru ca apoi, folosindu-te de o aplicaţie, să găseşti fantomele din respectiva clădire. Tehnologie în joacă? Misiune îndeplinită.

„Producţia unui astfel de joc durează, în medie, patru ani, din momentul în care ne vin primele idei până când livrăm jocul în cutie. Am testat, am făcut focus groupuri cu copii din diferite ţări, pentru a vedea care este feedbackul lor”, spune Luis Gomez, responsabil cu dezvoltarea acestui joc.

Un joc Lego Hidden Side porneşte de la 20 de dolari, dacă are dimensiuni mai mici, putând ajunge şi la 130 de dolari.

Mai ales când tehnologia este implicată în realizarea jocurilor Lego, creatorii acestora colaborează cu psihologi şi pedagogi pentru a-şi da seama când anume nivelul de tehnologie devine prea mare pentru educaţia celor mici. Chiar dacă unele jocuri sunt atât de complexe, încât stârnesc şi curiozitatea adulţilor.

„Unele jucării sunt concepute pentru a putea fi folosite şi fără implicarea tehnologiei, aşa că părinţii sunt cei care decid dacă vor sau nu să-i iniţieze pe copii în această lume. Am lucrat cu psihologi de la Universitatea din Copenhaga pentru a înţelege până la ce nivel este în regulă să introducem tehnologia în jucăriile noastre”, spune Elisabeth Kahl-Backes, responsabilă de jucăriile Lego Duplo, destinate copiilor de până la cinci ani.

S-ar zice aşadar că cerul este limita (Sky is the limit) când vine vorba despre inovaţie în lumea jucăriilor. De acord?

Lego în România şi în lume

Pe plan local, Lego a avut în 2018 vânzări de 104 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Deşi nu a fost pentru prima dată când Lego a trecut de 100 milioane de lei afaceri, profitul din 2018 a fost cel mai mare de la înfiinţarea companiei, depăşind 2,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 36% faţă de anul 2017.

Lego are pe piaţa locală nouă magazine certificate, toate fiind amplasate în centre comerciale din oraşele mari ale ţării, precum Mega Mall, ParkLake, Sun Plaza, AFI Ploieşti sau City Park Constanţa.

Magazinele din România sunt dezvoltate de retailerul de jucării Brick Depot, înfiinţat în 2013, controlat de mai mulţi antreprenori locali.

Lego este prezent pe piaţa din România şi prin intermediul distribuitorilor de jucării, care duc jucăriile danezilor în magazinele de profil sau în supermarketuri.

La nivel de grup, Lego a avut, în primul semestru din 2019, venituri de 14,8 mld. coroane daneze (1,9 mld. euro), în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul net a fost, în S1 2019, de 2,7 mld. coroane daneze (361 milioane de euro), în scădere cu 12% faţă de primele şase luni ale anului 2018. Din planurile grupului face parte expansiunea în China şi India. Danezii nu oferă date aferente fiecărei ţări în care sunt prezenţi.

Pentru întreg grupul Lego lucrează peste 18.000 de angajaţi în toată lumea, dintre care 200 doar pentru Lego House.

Până la sfârşitul anului 2019, grupul Lego vrea să depăşească numărul de 140 de magazine proprii în 35 de oraşe. În prezent, Lego are aproximativ 135 de magazine.

Pe piaţa românească de jucării, companiile care înregistrează cele mai mari vânzări sunt Lego, Mattel, care produce păpuşa Barbie, şi Hasbro, care pune pe piaţă jocul Monopoly. Lego are o cotă de piaţă estimată de ZF la 8,6% în 2018.