Începe să frigă la tălpi: companiile cu peste 1.000 de angajaţi care au închiriat mari spaţii de birouri se uită să le subînchirieze sau să le transforme în huburi
Munca de acasă transformă piaţa birourilor şi pune presiune atât pe companii, care au închiriat birouri în care angajaţii nu vor mai ajunge decât ocazional, cât şi pe dezvoltatori, în condiţiile în care piaţa subînchirierilor creşte rapid şi pune presiune pe spaţiile în construcţie.
Marile companii, cele cu peste 1.000 de angajaţi, tot mai des căutau să închirieze proiecte de birouri dedicate, unde să fie singurii chiriaşi.
Printre companiile care s-au mutat sau au parafat astfel de contracte se numără Groupe Renault România (47.500 mp), Microsoft România (23.500 mp), ING Tech (13.000 mp) sau BCR (20.000 mp în The Bridge 1 şi 14.000 mp în Bucahrest Business Garden, ambele în zona Orhideea).
Cea de-a doua miză o reprezintă spaţiile subînchiriate de birouri, spaţii care au lansat în piaţă 50.000 mp până la nivelul lunii octombrie a acestui an, conform consultanţilor imobiliari.
La un an de când Groupe Renault s-a mutat în noul sediu de 47.500 mp de birouri închiriat pe 11 ani, francezii au decis să subînchirieze o parte din spaţii în condiţiile în care sunt mulţi angajaţi care lucrează şi vor lucra în continuare de acasă, sau vor veni la birou numai prin rotaţie.
Cei de la Microsoft au anunţat oficial că de acum înainte vor miza pe flexibilitate şi pe munca de acasă. În România Microsoft a semnat pentru 23.500 mp de birouri în clădirile Campus 6.2 şi 6.3 din proiectul construit de Skanska lângă Politehnică. Oficialii Microsoft România au subliniat că în acest context, contractul va merge mai departe şi nu sunt anunţate modificări.
Adoptarea lucrului la distanţă reprezintă noua normă pe piaţa muncii pentru majoritatea companiilor în contextul generat de criza coronavirusului, astfel că peste 53% dintre acestea au implementat deja o politică în acest sens, iar din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăţi sau implementa o politică de muncă de la distanţă până la finalul anului 2020, potrivit datelor unui sondaj realizat de PwC în rândul a peste 300 de companii la nivel global.
„Lucrul la distanţă a devenit o parte esenţială a noii normalităţi, companiile fiind forţate în multe cazuri să se adapteze pentru a-şi putea continua activitatea“, spune Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor fiscale şi juridice la PwC România. El apreciază că temerile iniţiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendinţa se păstrează pe termen mediu şi lung.
Pe fondul măsurilor de distanţare fizică gradul de ocupare a birourilor nu mai poate trece de 50%, iar cele mai multe companii au implementat soluţii de „work from home“, motiv pentru care fie subînchiriază, fie transformă birourile. Astfel ce părea un trend pozitiv în 2019, consolidarea birourilor, acum s-a transformat într-un „cartof fierbinte“.
Spre exemplu, consultanţii imobiliari anunţau în vara anului trecut faptul că în „următoarele 12 luni“, adică până în vara lui 2020, vor aduce tranzacţii cu preînchirieri (spaţii contractate înainte de finalizarea propriu-zisă a clădirii) de birouri de 100.000 mp, suficient pentru cel puţin 10.000 de corporatişti.
Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory în cadrul Colliers International România, explică faptul că astăzi suntem într-o etapă în care viitorul model al pieţei muncii în era postcoronavirus de-abia se formează. Da, modelul de lucru de la distanţă va rămâne în practica multor companii şi odată ce va trece pandemia de COVID-19, dar birourile vor avea un loc destul de bine definit şi mai departe, devenind huburi menite să susţină colaborarea în echipe, să stimuleze coeziunea echipei şi creativitatea.
„Spre exemplu, la cea mai mare banca americană, JPMorgan Chase, productivitatea a scăzut în perioada de lucru de acasă, iar CEO-ul băncii, Jamie Dimon, unul din cei mai influenţi oameni din industria financiară globală, e de părere că revenirea la birou ar fi bună pentru angajaţii tineri şi pentru a stimula creativitatea. Pentru că angajaţii, în special cei tineri, simt nevoia de interacţiune directă dincolo de Zoom sau Teams şi de aderenţă la o echipă şi la o cultură organizaţională, vor să comunice uşor atât între ei, cât şi cu managerii, şi caută medii creative în care să lucreze şi să colaboreze“, a explicat Sebastian Dragomir.
Pe de altă parte, mai sunt companii care discută despre consolidări.
„În acest an, au mai fost tranzacţii de consolidare semnate chiar în pandemie. Pentru companiile care au planuri de viitor şi care văd avantajele unei consolidări, proiectul nu va fi oprit, ci doar ajustat, astfel încât să includă şi schimbările de amenajare interioară sau un sistem flexibil de telemunca, adus de pandemie. În plus, această perioada dificilă va aduce şi oportunităţi mai mari, atât din punct de vedere al preţului pachetului de închiriere, precum şi din punct de vedere al detaliilor tehnice moderne oferite de clădirile noi, care să acopere şi elementele necesare prevenţiei pandemiei, şi anume certificările WELL sau Immune. JLL a semnat anul acesta două tranzacţii majore de consolidare, una de 10.000 mp în mai şi una mai mare, săptămâna trecută, dar care momentan sunt confidenţiale“, a spus Marius Şcuta, Head of Office Department & Tenant Representation în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL.
Datele PwC indică sănătatea şi siguranţa angajaţilor, îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi atragerea şi reţinerea talentelor cheie drept principalele trei priorităţi în conceperea politicilor de adoptare a muncii.
În plus, aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanţă ca angajaţii care „lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă“, fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanţă drept angajaţii care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel naţional, cât şi internaţional anticipate şi/sau permise.
În ceea ce priveşte politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanţă. De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi nu acordă alocaţii, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanţă.
„Angajatorii trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe fiscale, precum şi cele din sfera contribuţiilor sociale pe care munca într-o altă ţară le poate avea atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţii în cauză. Totodată, aspectele care ţin de dreptul muncii şi de sănătatea şi securitatea în muncă a angajaţilor în ţara respectivă nu trebuie ignorate“, explică Irina Nistor, Director Mobilitate Internaţională, PwC România.
Pe măsură ce restricţiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaţilor la birou, în anumite condiţii şi respectând normele de siguranţă şi sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaţilor întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanţă şi lucrul la birou.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro