Inflaţia din Republica Moldova acce­lerează spre 35%, în timp ce econo­mia dă semne de paralizie. Opoziţia, în frunte cu un partid prorus, ia cu asalt capitala Chişinău într-o serie de proteste antiguvernamentale şi contra factu­rilor uriaşe la energie.

Este ceea ce unii analişti au descris a fi capcana gazelor ruse în care se zbate unul dintre cele mai sărace state europene, dar şi preţul plătit de moldoveni pentru indepen­denţa faţă de Rusia.

PIB-ul Republicii Moldova s-a compri­mat cu 1,3% în al doilea trimestru, faţă de de primul, când a scăzut cu peste 6%. Rata de inflaţie anualizată a accelerat de la 33,6% în iulie la 34,3% în august.

În timp ce riscul de recesiune însoţită de inflaţie puternică este mare în tot restul Europei, în ţara cu nici 3 milioane de locui­tori acest pericol devine o realitate brutală.

Criza costului vieţii este un efect al răz­boiului economic dintre Rusia şi Occident sim­­ţit de toţi europeni, dar în Moldova este mult amplificat. Acesta este rezultatul multi­ple­lor vulnerabilităţi din economie, iar slăbi­ciu­nile pot fi folosite uşor ca leviere politice.

Inflaţia este alimentată în principal de creş­terea preţurilor electricităţii şi gazelor, însă mâncarea se scumpeşte încă de anul tre­cut, când preţurile gazelor naturale nu repre­zentau un şoc puternic pentru economii, adică înainte de invazia rusă din Ucraina.

În august, alimentele erau cu aproape 40% mai scum­pe de­cât în urmă cu un an. Do­bân­da de politică mo­neta­ră, reperul pen­tru preţu­rile creditării, este de 21,5%. Sunt nu­mere mari, de ne­con­ceput în UE, ce arată cât de mare a a­juns costul vieţii în contextul conflictului ruso-ucrainean unde UE şi Occidentul, către care Mol­dova tinde, încearcă să descura­jeze Rusia.

Economia moldovenească este prepon­derent agricolă, iar sectorul este aşteptat să se prăbuşească cu aproape 20% anul acesta din cauza celei mai severe secete din ultima jumă­tate de mileniu. Aproape un sfert din PIB-ul moldovenesc este produs de agricultură, unde situaţia este înrăutăţită şi de geopolitică. În pri­măvară, Chişinăul şi Kievul au aplicat pentru statutul de membru al UE. Ca urmare, Rusia a blocat complet importurile de fructe din Moldova în condiţiile în care 95% din exporturile moldoveneşti de mere şi struguri se duceau pe piaţa rusă, notează FreshPlaza, care atenţionează că acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernul pro-european şi pentru întreaga Uniune.

Dacă nu sunt ajutaţi, fermierii moldoveni vor trage înapoi spre Rusia. Ei pot repezenta o veriga slabă cu toate că două treimi din ex­porturile totale ale Moldovei se duc în UE. Par­lamentul European a votat în iulie du­blarea cotelor de import de produse agricole din Mol­dova, un pas în efortul de libe­rali­za­re a importurilor din această ţară.

Situaţia din sectorul agri­c­ol este cu atât mai gravă cu cât Moldova este una dintre re­gi­unile Europei unde con­diţiile pentru viaţa plan­telor se în­răutăţeşte cel mai mult din cauza schimbă­rilor climatice, potrivit unei ana­lize a Co­misiei Europene.

O altă vulnerabilitate a e­co­no­miei este dependenţa ener­ge­tică de străinătate. Importurile din sec­torul e­ner­getic au fost în trimestrul doi unul din prin­cipalele motoare ale creşterii de 50% a defi­citului de cont curent al ţării în tri­mestrul II.

Deşi a primit anul trecut pentru prima dată gaze din România şi Polonia, cantităţile sunt mici şi Moldova a rămas dependentă de gazele importate din Rusia şi din motive con­tractuale, ce ţin de datorii către Gazprom, dar şi geopolitică, ar putea rămâne fără ele de la

1 octombrie. De asemenea, Moldova îşi im­por­tă o mare parte din electricitatea consu­ma­tă din regiunea separatistă Transnistria, unde o uria­şă termocentrală produce energie arzând gaze ruseşti. Prin urmare, nimic nu-i poate asigura deocamdată pe moldoveni că la iarnă nu vor rămâne în frig şi pe întuneric.

Şi pe deasupra plătesc scump pentru a­ces­te incertitudini. În intervalul aprilie-sep­tem­brie, tariful gazelor pentru populaţie s-a dublat, ajungând la 1,68 de euro metrul cub, potrivit Deutsche Welle. Spre comparaţie, con­sumatorii din România achită aproxi­ma­tiv 0,60 de euro pentru un metru cub de gaze.

Că Moldova este o economie cu vulnerabilităţi mari o arată şi sezonalitatea exporturilor. Anul acesta, exporturile totale au fluctuat semnificativ, prăbuşindu-se cu 37% în primul trimestru, în ritm anualizat, şi urcând cu 45% în cel de-al doilea.

Creşterea s-a datorat în mare parte cererii internaţionale mai mari pentru produse de sezon şi de context cum ar fi cereale, ulei vegetal şi de rapiţă. Însă creşterea importurilor a accelerat la 16%. În plus faţă de alte crize, Moldova trebuie să facă faţă acum şi unui val de refugiaţi ucraineni care este imens în comparaţie cu populaţia ţării. Pentru think-tank-ul Expert-Grup din Chişinău era limpede încă din iulie că spre Moldova se îndreaptă o „furtună perfectă“ în pofida ajutorului internaţional. Inflaţia va lovi cel mai tare deoarece mâncarea şi utilităţile reprezintă 60% din cheltuielile gospodăriilor. Opoziţia pro-rusă a mobilizat mii de protestatari în Chişinău. Numărul nu este copleşitor, dar protestele se înmulţesc. Incertitudinile cresc, iarna se apropie, iar Rusia are, de peste 30 de ani, între 1.500 şi 2.000 de soldaţi, trupe de menţinere a păcii, pe teritoriul micii republici.