Zona euro, de care depinde comer­ţul şi de unde vin investiţiile străi­ne din Europa de Est, a evitat la limită recesiunea anul trecut, dar nu mulţumită celor mai mari economii, ci statelor turistice supraîndatorate considerate periferice.

Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu -0,3% în ultimul trimestru al anului trecut, tras în jos de crize multiple, de inflaţie, de lipsa investiţiilor şi de cererea redusă pentru expor­turi. Dată fiind stagnarea din trimestrele II şi III, economia este la limita recesiunii. Pesimiş­tii o văd chiar în recesiune. Iar economiştii spun că perpectivele pentru 2024 nu sunt mai bune. Cea mai mare economie europeană îşi păstrea­ză astfel reputaţia de bolnavul Europei.

Nici Franţa, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, nu s-a descurcat mai bine. Stagnează de două trimestre, aflându-se şi ea undeva la limita recesiunii. Rezultatul din trimestrul patru reflectă scăderea consumului gospodăriilor şi reducerea in­vesti­ţiilor companiilor.

Însă cu economiile Spaniei şi Italiei în creştere cu 0,6% respectiv 0,2% în ritm trimestrial, zona euro a reuşit să revină pe linia de plutire după scăderea de -0,1% din trimes­trul III, arată datele Eurostat. Spania şi Italia au fost ajutate de comerţul extern şi de cererea internă. Deloc de neglijat este efectul pozitiv al turismului. Spania, cel puţin, a primit anul trecut un număr record de turişti.

Din evoluţia economiei zonei euro de anul trecut analiştii au tras mai multe concluzii. Una este că modelul economic al Germaniei este depăşit. Alta este că a­cest lucru întunecă per­spectivele de creştere ale statelor din Europa Centrală şi de Est, depen­dente comercial de Ger­ma­nia. Apoi, Europa rămâ­ne şi mai mult în urma SUA. Iar de forţa economică depinde influen­ţa comercială, investiţională, tehnologică şi politică la nivel internaţional.

Starea bolnăvicioasă a economiei germane este următoarea mare provocare pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, dependente de exporturi, care încă sunt în faza de recuperare din şocurile provocate de inflaţia record. Legă­turile comerciale strânse cu Germania şi cu industria auto germană, cândva puternică, au fost ani de zile un avantaj pentru economiile din regiune, ajutându-le să creeze locuri de muncă şi să crească după prăbuşirea comunis­mului. Dar acum aceste legături riscă să devină o frână mai ales pentru economiile Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, scrie Reuters.

Deja, unele companii locale care se bazea­ză pe legăturile cu Germania încearcă să pă­trundă pe alte pieţe, chiar şi de peste mări, şi să se ramifice în industrii precum apărarea pentru a compensa pentru slăbiciunea marelui lor vecin din vest. Astfel de eforturi vin într-un moment de incertitudini geopolitice majore, cu război în Ucraina, conflicte în Orientul Mijlociu şi protecţionism în creştere. În ciuda impulsului în sectorul apărării, toţi aceşti factori ar putea împiedica eforturile companiilor central şi est-europene.

Companiile germane au avut o cifră de afaceri anuală de aproximativ 369 de miliarde de euro în Europa Centrală şi de Est în 2021, angajând direct aproximativ 1,447 milioane de oameni şi mulţi alţii prin furnizori, potrivit Bundesbank.

Cehia şi Ungaria se bazează pe Germania pentru o treime şi, respectiv, un sfert din expor­turile lor, Slovacia trimiţând acolo o cincime din exporturile sale, arată un calcul al S&P Global. Polonia este văzută ca mai puţin expu­să din cauza economiei sale mai diversificate, exporturile fiind mai puţin dependente de pro­ducţia de maşini. Pentru o comparaţie, compa­nii­le germane aveau în 2021 circa 340.000 de angajaţi în Cehia (la o cifră de afaceri de 83,5 miliarde euro) şi 213.000 în Ungaria (la o cifră de afaceri de 53,4 miliarde euro). Numărul de angajaţi din Polonia din aceeaşi perioadă a fost de 445.000 (la o cifră de afaceri de 98,6 mili­arde euro), iar în România de 231.000 (la o cifră de afaceri de 37,5 miliarde euro).

Cel mai bun scenariu pentru majoritatea companiilor intervievate de Reuters ar fi stagnarea cifrei de afaceri din acest an, deşi unele nu au exclus o scădere totală a veniturilor şi posibile reduceri de locuri de muncă.

Bazându-se pe feedback-ul clienţilor, DGA Gepgyarto es Automatizalasi din Ungaria, care produce structuri de oţel, componente sudate şi utilaje fabricate la comandă, avea în plan o extindere a capacităţii de producţie cu 50% pentru a satisface creşterea cererii pe care o aşteaptă pentru perioada 2023-2025. „Această cerere mai mare s-a evaporat“, a declarat Tamas Tornai, directorul executiv al holdingului care controlează DGA. Chiar şi aşa, DGA îşi continuă extinderea pentru a servi industria de apărare în plină expansiune.

Otto Danek, vicepreşedintele Asociaţiei Exportatorilor Cehi, a declarat că exporturile au cunoscut o răcire bruscă din a doua jumătate a anului trecut din cauza slăbiciunii din Germania.

„O scădere relativ mică a cererii acolo are un impact semnificativ asupra întregului segment de export“, a spus Danek, care deţine Atas Elektromotory Nachod, o companie care produce motoare electrice mici.

„Căutăm noi pieţe, cu atât mai mult în Europa, dar un astfel de deficit nu poate fi înlocuit într-o jumătate de an“.

Agenţiile de rating apreciază că slăbiciunile ar putea complica eforturile de a reduce deficitele bugetare, despre care S&P Global spune că vor rămâne „excepţional de mari“ în termeni istorici pentru regiune în acest an. Însă nu toţi analiştii sunt pesimişti. Spre exemplu, Institutul pentru Studii Economice din Viena apreciază că economiile regiunii se vor întări anul viitor, mulţumită printre altele fondurilor europene, şi îşi vor continua drumul spre convergenţa cu Europa de Vest.