La fiecare prânz, cafea (sau ceai), eveniment, cină, conferinţă la care participă investitori – fie retail cu câteva sute sau mii de lei în portofoliu, fie instituţionali cu sute de milioane de euro – apare o întrebare la care mulţi ar prefera chiar să nu ştie răspunsul: care va fi primul semnal care va indica faptul că raliul acţiunilor româneşti de la Bursa de Valori se apropie de sfârşit?

Pentru că indicele principal BET a intrat în cincea lună la rând pe creştere, cu noi maxime în fiecare zi, într-un context în care din primăvara lui 2023 încoace a urcat cu aproape 50% cu tot cu dividende, însă unele rezultate financiare nu au ţinut pasul şi s-a ajuns astfel la o supravevaluare a pieţei de capital comparativ cu alte pieţe din regiune.

Pentru primul trimestru din 2024 indicele principal BET se pregăteşte să încheie în creştere cu 10% în contextul în care rezultatele financiare ale companiilor au fost în unele cazuri în linie sau peste aşteptările investitorilor, la fel şi propunerile de dividende, economia nu a dat semne de slăbiciune iar peste ocean FED şi-a semnalat disponibilitatea de a reduce ratele de dobândă.

ZF a întrebat administratorii de fonduri mutuale, cei care sunt prezenţi zilnic în piaţă fiind cei “care mişcă bani” şi monitorizează evoluţiile atât de la Bucureşti cât şi pe pieţele externe, cât şi pe un broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar de la Bursa de Valori.

Un prim semnal ar putea să vină din afară, spun ei, în timp ce un altul ar fi strâns legat de evoluţia performerilor de la Bucureşti, precum TTS, Sphera, Aquila, sectorul bancar. Mai jos, explicaţiile integrale ale fiecăruia.

Horia Braun, CEO Erste Asset Management: Semnalele care să arate că raliul de la BVB se epuizează ar putea fi multiple, dar bineînţeles că majoritatea lor sunt doar tentative şi nu pot da în izolare un verdict precis. În primul rând, contează sentimentul de pe pieţele internaţionale faţă de risc şi faţă de activele riscante în general, pentru că există o corelaţie pe alocuri relativ puternică între diversele pieţe regionale, chiar dacă nivelurile de volatilitate şi lichiditate sunt diferite. Prin urmare primul semnal ar trebui să fie o înrăutăţire a sentimentului de risc pe pieţele mari de acţiuni, în special SUA. În momentul de faţă nu suntem însă acolo, ci dimpotrivă, sentimentul rămâne unul pozitiv. În al doilea rând, semnale pot veni şi din înrăutăţirea fluxurilor de capital sau a lichidităţii din piaţă, fie că este vorba de apetitul investitorilor locali, dar mai ales al celor internaţionali. Scăderea nivelului lichidităţii zilnice din piaţă poate fi un semnal în acest sens, dar el trebuie corelat şi cu altele, cum ar fi “lărgimea” raliului, respectiv cât de multe companii din piaţă participă la raliu. Dacă la capitolul lichiditate nu stăm grozav – dar asta e o problema cronică a pieţei locale -, cel puţin lărgimea raliului este una bună, pentru că la raliu continuă să participe şi companiile mari şi o parte din companiile listate de calibru mai mic. Nu în ultimul rând, foarte relevant şi important că semnal ar fi înrăutăţirea fundamentelor companiilor listate, de aceea sunt atât de importante raportările trimestriale, pentru de acolo se pot extrage semnale de slăbire a ritmului de creştere a profiturilor.

Alexandru Combei, director de investiţii, BRD Asset Management: Identificarea momentului precis în care un raliu bursier îşi epuizează momentumul este o provocare semnificativă pentru investitori, având în vedere natura volatilă şi imprevizibilă a pieţelor financiare. Nu există o metodologie infailibilă pentru a prevedea cu exactitate sfârşitul unei creşteri susţinute a preţurilor acţiunilor, chiar şi în cele mai exuberante faze ale raliurilor.

Totuşi, experienţa şi analiza atentă pot dezvălui câteva semnale de avertizare ("flashing alerts") care sugerează că un raliu ar putea fi pe cale să se atenueze sau să se încheie:

• Exuberanţă extremă: Un optimism de neclintit pe piaţă, caracterizat prin narative excesiv de pozitive, atragerea unui număr crescut de investitori noi anterior reticenţi şi utilizarea intensivă a levierului financia pot prefigura supraîncălzirea pieţei.
• Preferinţa pentru companii mai mici şi mai puţin lichide: O schimbare a interesului investitorilor către companii tradiţional percepute în mod negativ de piaţă, dar care în timpul raliului înregistrează creşteri de preţ neobişnuite, poate indica o căutare speculativă a randamentelor în lipsa oportunităţilor solide.
• Scăderea volumelor de tranzacţionare: O diminuare a volumelor tranzacţionate poate sugera că entuziasmul iniţial al investitorilor începe să pălească, indicând posibil o viitoare stabilizare sau corecţie a preţurilor.
• Corecţii de preţ pronunţate: O scădere accentuată a preţurilor acţiunilor (exemplu: cu 5% sau mai mult), care iniţial atrage cumpărători în căutare de "chilipiruri", dar care ulterior nu mai generează un rebound susţinut, poate semnala slăbirea încrederii investitorilor.
• Creşterea numărului de oferte publice: O proliferare a ofertelor publice iniţiale sau a emisiunilor de acţiuni poate indica dorinţa companiilor de a capitaliza pe evaluările mari ale pieţei, dar totodată poate suprasatura piaţa şi dilua valoarea pentru acţionarii existenţi.
• Creşteri parabolice ale preţurilor acţiunilor: În etapele terminale ale unor raliuri extreme, care se transformă în "bule speculative", creşterile de preţ ale acţiunilor devin nesustenabile şi adoptă o traiectorie "parabolică", un semnal clar de precauţie pentru investitori.

Dan Popovici, CEO OTP AM: Aş putea enumera câteva posibili factori care ar sugera epuizarea raliului actual: apariţia unor modificări legislative legate de taxarea suplimentară a companiilor sau a investitorilor; rezultate financiare slabe pentru o serie de companii de top aferente trimestrului I al anului acesta; creşterea peste aşteptări a ratei inflaţiei cu schimbarea perspective în ceea ce priveşte viitoarele tăieri de dobândă din partea băncilor centrale; intrarea pe un trend puternic descendent a pieţelor financiare internaţionale care ar afecta în cele din urma şi piaţa de la Bucureşti. De asemenea vă propun un indicator nou, respectiv flow-urile de bani care intra în fondurile de acţiuni şi mulţi-active din Romania. Atâta timp cât avem intrări positive, consistente în aceste fonduri cred că putem să spunem că percepţia generala a investitorilor romani este una pozitivă şi este de aşteptat ca indicii bursieri să îşi continue marşul. În momentul în care vom vedea ieşiri din aceste fonduri cred că piaţă îşi vă schimba direcţia pentru o perioada.

Răzvan Paşol, CEO Patria AM: În general, este dificil de depistat o schimbare majoră de trend atunci când se întâmplă sau înainte să se întâmple, deci investitorii ar trebui să fie conştienţi de acest lucru. Acestea fiind spuse, eu m-aş uita la semne de înrăutăţire semnificativă a condiţiilor macroeconomice în economiile dezvoltate. De ce economiile dezvoltate? Pentru că evoluţiile acţiunilor la BVB sunt în general strâns corelate cu cele de pe pieţele de capital dezvoltate (SUA în principal), după cum a arătat istoria din ultimii mulţi ani. Iar o eventuală criză sau recesiune globală va afecta şi România, cu efecte directe asupra acţiunilor de la BVB.

Adrian Dudu, director de invetiţii Certinvest: Primele semnale că raliul se sfârşeşte ar fi performanţa slabă a acţiunilor care au condus creşterile din 2022 încoace. Acestea ar fi BVB, TTS, AQ, SFG, băncile. Poate şi SMTL pentru că este în vogă. Din analiza mea, am identificat că jumătate dintre ele arată performanţă slabă pe termen mai scurt. Ţinând cont şi de faptul că indicele BET Total Return a avansat 40% peste maximele din 2021-2022, iar avansuri similare din trecut au fost 36% in medie, putem formula o aşteptare că raliul este aproape de final.

Costin Brumă, broker Swiss Capital: Complicat de spus atât timp cât fondurile de pensii au contribuţii mărite, free float-ul se reduce din ce în ce mai mult. Semnale pot fi acelea când acţiunile ating anumite maxime de preţ iar acele maxime rezistă pe volume mici vs media pe zi la un an.​