„Printre subiectele abordate astăzi (miercuri - n.r.) s-a aflat şi cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari. Astfel, am subliniat foarte clar poziţia constantă şi principială a părţii române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica şi spiritul Parteneriatului nostru Strategic şi ale Tratatului politic de bază”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, şeful statului român a apreciat că este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei şi să fie conforme dreptului român, european şi internaţional.

„În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparţin minorităţilor naţionale contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie – singurul care are răspunderea pentru protecţia drepturilor acestora – şi statul a cărui origine etnică o împărtăşesc”, a adăugat Iohannis.

Totdată, un alt subiect abordat a fost securitatea aprovizionării cu energie.

„Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susţinut poziţia României privind importanţa unui răspuns unitar, coordonat şi urgent la nivelul Uniunii Europene în această privinţă. Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenţei energetice a Uniunii Europene şi a statelor membre de Rusia. Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor şi a capacităţilor de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice şi consolidarea producţiei energetice europene. Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranţa că vor fi găsite cele mai bune şi adecvate soluţii în dialogul în curs dintre instituţiile europene şi Ungaria”, a completat Klaus Iohannis.

El a menţionat că au fost discutat şi teme precum situaţia din plan regional, european şi global, profund afectată de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

„România este pe deplin solidară cu Ucraina şi vom continua să o susţinem pe toate dimensiunile. Am evocat sprijinul oferit de România Ucrainei, inclusiv asistenţa acordată celor peste 2,2 milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţele. De asemenea, în cadrul discuţiilor am accentuat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova, ţinând cont de multiplele crize cu care aceasta se confruntă, precum şi pentru avansarea parcursului său european ca urmare a obţinerii statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am reiterat, împreună cu doamna Preşedinte, şi sprijinul nostru consecvent pentru politica de extindere a Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest”, a încheiat Iohannis.

La rândul ei, preşedintele Ungariei, Katalin Novák, a vorbit despre diminuarea tensiunilor.

„Suntem ţări vecine, de aceea avem nevoie ca relaţia dintre Ungaria şi România să funcţioneze. Am convenit, de asemenea, că noi dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm. Nu o să fim de acord în toate cele, nici până acum nu am fost, dar cel mai important e să ne putem asculta şi să ne ascultăm reciproc şi poate putem înţelege punctul de vede al celuilalt, chiar dacă interesele nu sunt identice şi acordul nu e identic în absolut toate domeniile”, a spus Novak.

Viktor Orban a spus, la Băile Tuşnad, că amestecul popoarelor europene cu non-europeni a creat o „rasă mixtă” şi că acele ţări un s-a întâmplat acest lucru „nu mai sunt naţiuni”.