Într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului arată că în acest an această zi se centrează pe readucerea în stare bună a terenurilor, pe combaterea deşertificării şi pe creşterea rezilienţei la secetă. Amplificate de schimbările climatice, deşertificarea şi seceta sunt provocări pentru întreaga lume, afectând inclusiv România.

„Potrivit ONU, la nivel global, numărul şi durata secetelor au crescut cu 29% faţă de anul 2000, iar, dacă nu se iau măsuri urgente, seceta ar putea afecta peste trei sferturi din populaţia lumii până în 2050. Degradarea terenurilor are un impact direct asupra veniturilor şi a sănătăţii oamenilor. O treime din teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone care prezintă risc de deşertificare. Deşertificarea influenţează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole şi nivelul de trai al oamenilor, în special al celor deja vulnerabili, punând în pericol deopotrivă securitatea alimentară, economia şi mediul înconjurător”, transmite şeful statului.

Conform acestuia, România este parte a eforturilor internaţionale de îmbunătăţire a situaţiei terenurilor, precum şi de combatere a deşertificării şi a secetei.

„Pentru că la nivel naţional creşterea temperaturilor medii anuale şi scăderea cantităţilor medii anuale de precipitaţii au devenit două tendinţe predominante, România investeşte cu prioritate în creşterea capacităţii de a înţelege şi a gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp va deveni operaţional în România Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, care va sprijini dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice”, adaugă Iohannis.

El susţine că, în ultimii ani, au fost implementate în România cu ajutorul fondurilor europene măsuri legate de protejarea pădurilor, de extinderea suprafeţelor de pădure şi de practicile agricole sustenabile. Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au loc activităţi de împădurire a terenurilor degradate şi nisipoase şi de reconstrucţie a habitatelor forestiere.

Atenţia în procesul de împădurire trebuie acordată în special judeţelor cu deficit de pădure, terenurilor degradate şi zonelor expuse unui risc suplimentar de deşertificare în contextul schimbărilor climatice, spune preşedintele.

Acesta a lansat un apel către instituţiile publice relevante, actorii economici şi societatea civilă să susţină creşterea nivelului de ambiţie în materie de împăduriri, restaurare a terenurilor, combatere a deşertificării şi gestionare a secetei. Măsurile bune luate în România în ultimii ani trebuie extinse, iar implementarea lor, accelerată, menţionează Klaus Iohannis.