"Nu cred că în România s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătuşele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice şi cred că acesta este motivul pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor", a spus Laura Kovesi, în cadrul emisiunii "După 20 de ani", difuzată de PRO TV.

Procurorul şef al DNA a precizat că îi este "dificil" să spună că politicienii sprijină lupta anticorupţie.

"Este foarte dificil de spus în condiţiile în care la fiecare două săptămâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului penal sau Codului de procedură penală prin care se încearcă limitarea atribuţiilor sau limitarea posibilităţilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil să spun că actuala clasă politică sprijină lupta anticorupţie", a mai spus Kovesi.

Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul Penal şi cel de Procedură penală iniţiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel şi Ovidiu Donţu, prin care ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de ”suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi ”pentru” de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă ”suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârşit o infracţiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că ”măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".

Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.