„După ce scazi benzina, ţigările şi mai mănânci şi tu ceva, rămâi cu vreo 6.000 lei net pe lună”, spune Ionuţ S., întrebat câţi bani poate câştiga un şofer de ridesharing în România. La 5 dimineaţa într-o zi de weekend, Ionuţ, un fost taximetrist în vârstă de 33 de ani, este pe stradă deja de 9 ore, cu trei aplicaţii de ridesharing deschise în bord – Uber, Yango şi CleverGo – şi vânează comenzi pe oricare dintre ele pentru a scoate cât mai mulţi bani până dimineaţă.

Un venit net de 6.000 de lei net nu este uşor de obţinut în România. Mai ales dacă respectivul venit nu este încasat de la stat, nu vine pentru cineva cu o experienţă îndelungată la locul de muncă şi nici pentru un IT-ist, ci pentru un şofer.

Disruptive – aşa cum reuşesc să fie orice aplicaţii care îşi propun să reinventeze un aspect din viaţa de zi cu zi a oamenilor, precum transportul – aplicaţiile de ridesharing au iscat discuţii masive în această industrie şi proteste masive din partea taximetriştilor şi a transportatorilor autorizaţi.

În acelaşi timp, o mare parte din şoferii care deserveau companii de taximetrie preferă să migreze către aplicaţiile de ridesharing. Potrivit datelor din piaţă, sunt peste 20.000 de şoferi activi pe zona de ridesharing din România.

La intrarea pe piaţă, companiile au împânzit reţelele sociale cu mesaje de tipul „câştiguri de 2.000 de lei pe săptămână” şi cu o multitudine de bonusuri de înrolare în aplicaţie. Mai mult, potrivit estimărilor realizate de Asociaţia Coaliţiei pentru Economia Digitală – care reprezintă companii precum Uber, Bolt şi Clever – 2,5 milioane de români utilizau în luna mai aplicaţii de ridesharing în România, o parte dintre aceştia fiind foşti clienţi ai taximetriştilor.

Nevoia unor servicii de calitate a făcut ca afacerile de ridesharing să înflorească pe plan local. Astfel, chiar dacă de multe ori au preţuri mai ridicate decât cele practicate de firmele de taximetrie, companii precum Uber au ajuns să aibă sute de mii de clienţi în România. Companiile care operează pe piaţa locală platforme de ridesharing apasă pedala investiţiilor şi caută să îşi contureze mai apăsat amprenta în ţară şi în regiune. „Piaţa din România este extrem de bună şi are foarte mult potenţial.

Doar pe produsul de ridesharing văd uşor 5-10 milioane de utilizatori în următorii cinci-zece ani. Dacă ne uităm la populaţia României care reprezintă potenţiali clienţi, vedem că gradul de conştientizare a oamenilor referitor la serviciile de ridesharing este la 98%. Trebuie doar să găsim noi moduri prin care să îi facem să folosească telefonul”, spune Ash Kebriti, general manger pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Uber, într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN şi ZF.

Cu un milion de utilizatori în prezent pe piaţa din România şi circa 10.000 de şoferi parteneri, compania americană Uber crede că şi numărul şoferilor ar putea creşte exponenţial în următorii ani dacă trendul îşi urmează cursul, în contextul în care piaţa se află doar la 10% din potenţialul maxim.

„În România avem mulţi şoferi, dar nu sunt încă destui. Cred că trebuie să atragem din ce în ce mai mulţi şoferi. Numărul lor cred că ar putea creşte chiar de 3-4 ori în următorii ani. Bucureştiul are caracteristicile unui oraş care are nevoie de ridesharing. În primul rând pentru că oamenii utilizează foarte mult maşinile pentru a se deplasa în oraş, dar şi pentru că este populat de oameni care au un apetit pentru digital şi servicii tehnologice”, adaugă Kebriti, cu ocazia deschiderii celui mai mare centru de servicii al Uber din regiunea Europei Centrale şi de Sud. După o investiţie de 250.000 de dolari, Uber a deschis un centru de servicii dezvoltat în România, într-o spaţiu de 320 de metri pătraţi dintr-o clădire de birouri, care oferă singurul loc în care şoferii se pot întâlni faţă în faţă cu reprezentanţii companiei.

O astfel de investiţie reprezintă pariul Uber pentru România şi pentru regiune şi o încercare de a-şi consolida brandul, într-o piaţă din ce în ce mai aglomerată.

Spre exemplu, la două zile după ce ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat adoptarea ordonanţei care legalizează platformele de ridesharing, o nouă firmă de transport alternativ şi-a făcut apariţia pe piaţa din România. Folosind propriul sistem de cartografiere, direcţionare şi navigaţie, ruşii de la Yango promit să reducă masiv preţurile pieţei. Mizează pe cererea mare de curse, care îi va ţine mereu ocupaţi pe şoferi şi care va acoperi astfel costurile platformei. Încep prin a percepe 0% comision, însă strategia lor implică mărirea acestuia odată cu dezvoltarea serviciului pe piaţă.

Cei de la Yango colaborează cu 55 de parteneri din România, firme de transport autorizate. Principalul lor avantaj competitiv se bazează pe tehnologia proprie. „Compania noastră a dezvoltat o serie de tehnologii avansate care controlează automat starea maşinii şi modul de conducere a acesteia”, a anunţat Andrei Voicu, director regional al Yango, operată de Yandex Taxi, membră a grupului rusesc Yandex.

Un alt jucător nou intrat pe această piaţă este Spark Technologies UAB, o companie lituaniană care oferă un serviciu de tip car sharing pentru închirierea de maşini electrice prin intermediul unei aplicaţii mobile. Reprezentanţii companiei au anunţat la începutul lunii iulie că vor să investească aproximativ 700.000 de euro în următorii 2-3 ani pe piaţa locală pentru a populariza serviciul. Suma cuprinde atât investiţia în flota de maşini electrice, cât şi celelalte costuri adiacente, precum marketingul, operaţionalul şi administrativul.

Piaţa de ridesharing din România continuă să fie din ce în ce mai aglomerată, însă statisticile arată că potenţialul este departe de a fi atins. Potrivit unui studiu realizat în luna mai de compania de audit şi consultanţă PwC România, piaţa de profil se ridică la valoarea de 1,6 miliarde de lei, această sumă totalizând contravaloarea călătoriilor efectuate atât prin intermediul platformelor de mobilitate de tip Uber, Bolt, cât şi al curselor efectuate cu taxiurile tradiţionale. De altfel, studiul arată că românii fac în medie aproximativ 22 de călătorii pe an, dintre care şase călătorii sunt efectuate prin intermediul aplicaţiilor de tip Uber, iar 16 călătorii sunt curse cu taxiurile tradiţionale. „Estimăm că numărul călătoriilor ar putea creşte cu peste 50% şi, în contextul unei reglementări favorabile, piaţa de 1,6 mld. lei în prezent ar putea să crească până la 2,8 mld. lei la nivelul anului 2023. Asta este valoarea cifrei de afaceri pe care o au companiile care oferă aceste servicii pe piaţa locală“, a explicat Bogdan Belciu, partner al PwC.

Conform studiului realizat de PwC, anul trecut în Bucureşti şi Ilfov erau înregistrate aproximativ 100 de licenţe pentru companiile de taxi şi un număr de 54.000 de şoferi în sistemul de taxi tradiţional, la care se adaugă 20.000 de şoferi în sistem de ridesharing şi încă 22.000 de şoferi de taxi care folosesc aplicaţii mobile de tip Clever Taxi sau Star Taxi.

Bogdan Belciu a menţionat că în contextul urbanizării numărul şoferilor de tip ridesharing sau taxi tradiţional se va majora, iar digitalizarea va ajuta la dezvoltarea unor sisteme noi de ridesharing, precum cele care permit oamenilor să preia călători pentru curse mai lungi, spre exemplu Bucureşti-Constanţa.

Pe baza acestui principiu al digitalizării societăţii, Uber colaborează cu autorităţile în ţări precum Ucraina, Marea Britanie şi Australia şi chiar şi în oraşe americane precum Denver şi Boston, punând la dispoziţia clienţilor servicii de transport public de tip autobuze electrice sau servicii de navetă.

În mod surprinzător, Uber ar vrea să ajungă şi în România cu astfel de servicii, care ar putea să revoluţioneze transportul în comun.

„Pe termen lung, am vrea să facem un sistem de microbuze de navetă, cum avem în Kiev. Dar nu putem rezolva singuri transportul public. Aici trebuie să colaborăm cu statul. Sunt oraşe în lume care au ales să folosească soluţiile noastre de e-mobilitate”, spune Ash Kebriti, şeful Uber în regiune.

Cum ar funcţiona? Kebriti susţine că au testat mai multe modele de plată, precum abonamentele lunare – actualul sistem pe care funcţionează în principal transportul public – dar şi printr-un sistem de pay by use, care ar însemna că plăteşti în funcţie de distanţa pe care o parcurgi la bordul vehiculului Uber, iar cel mai probabil a doua opţiune este cea care ar fi implementată dacă Uber ar intra în transportul public din România.

În acelaşi timp, aceasta nu este singura soluţie a companiei pentru transportul în comun. „Sunt ţări unde guvernele vor să opereze în continuare transportul public, iar acolo le oferim alte soluţii din portofoliul nostru, precum o aplicaţie de mobilitate în care agregăm toate variantele de transport public şi de transport alternativ – un altfel de Google Maps”, spune Kebriti.

Serviciile şi platformele de ridesharing au căpătat o încadrare legală pe piaţa locală abia anul acesta, pe fondul unei OUG pentru reglementarea serviciilor de ridesharing care impune o serie de reguli atât pentru platformele care vor să opereze în România, cât şi pentru şoferii care vor să devină parteneri.

Reprezentanţii companiei Uber susţin că niciun şofer nu s-a conformat încă şi aşteaptă normele de reglementare pentru actuala legislaţie, care este deja în vigoare, platformele şi şoferii având timp până la data de 1 noiembrie pentru a se conforma. Uber vrea să utilizeze centrul deschis în luna august în Pipera pentru a-i ajuta pe şoferi să se conformeze mai uşor la noua legislaţie. Costurile de conformare se ridică la circa 700 de lei pentru un şofer partener. „Momentan legea a intrat în vigare, dar aşteptăm să iasă normele de la Ministerul Comunicaţiilor pentru platforme şi de la Autoritatea Rutieră Română pentru şoferii parteneri. Când vom avea aceste norme vom sprijini cum putem noi mai bine şoferii în procesul de conformare. Vom aduce la noi în centru reprezentanţi ai şcolilor de atestare profesionale şi ai autorităţilor, care în momentul în care un potenţial şofer va avea contact cu Uber să îi poate oferi sprijinul şi informaţiile de care au nevoie. Practic, vrem ca şoferii parteneri să îşi rezolve tot procesul la noi în centru”, spune Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.

Comparativ cu regiunea, reprezentanţii Uber susţin că noul cadru de reglementare din România reprezintă „un compromis”, dar piaţa aşteaptă normele de aplicare. „Trebuie să înţelegem normele. În ceea ce priveşte procesul de certificare, în unele privinţe legislaţia are sens, în altele nu are. Este un pas totuşi în direcţia potrivită pentru că au recunoscut platforma şi transportul alternativ. Nu este perfect, dar este bine comparativ cu alte pieţe”, susţine Ash Kebriti.

Printre aspectele reglementate până acum la care se referă reprezentanţii Uber România se numără deţinerea unui certificat profesional, vârsta minimă stabilită la 21 de ani – cu 2 ani experienţă în condus, utilizarea unei maşini mai noi de 15 ani, obţinerea unei licenţe de transport alternativ pentru entitatea juridică pe care operează şoferul şi obţinerea unei licenţe de transport alternativ pentru vehiculul utilizat. În România compania Uber mai operează serviciul de livrări Uber Eats şi serviciul de ridesharing cu maşini electrice Uber Green, care are însă doar 70 de maşini. Pentru anul acesta nu există planuri de extindere în alte oraşe decât cele cinci în care operează – Braşov, Cluj, Timişoara, Bucureşti şi Iaşi – însă anul viitor ar putea aduce noi oraşe pe harta românească a Uber.