Introducerea taxării jucătorului de jocuri de noroc propusă de Finanţe va readuce în prim-plan piaţa neagră, ţinută sub control de 10 ani de controalele făcute de autorităţi în sălile de jocuri, spun oficialii industriei de jocuri de noroc.

Noile taxe propuse de guvern pentru industria jocurilor de noroc, care ar impune, printre altele, taxarea cu până la 40% a câştigurilor obţinute de jucători, vor conduce jucătorii spre alternative de joc pe piaţa neagră, iar bugetul de stat va avea de suferit, au spus liderii industriei jocurilor de noroc în cadrul videoconferinţei ZF „Vocea mediului de business. Cum va arăta economia după avalanşa de modificări fiscale pregătită de guvern”, organizată la finalul săptămânii trecute.

„Consumatorul (jucătorul) de jocuri de noroc va exista întotdeauna indiferent de forma de joc pe care o va alege să o practice, iar în condiţiile taxării câştigurilor consumatorului direct, cel mai probabil acesta se va orienta către piaţa neagră”, a spus Ioana Bazavan, vicepreşedinte, ROMSLOT – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, în cadrul videoconferinţei ZF. Ea a mai precizat că taxarea jucătorilor va duce la o întoarcere la piaţa neagră, la lipsă de educaţie şi de transparenţă.

„În momentul de faţă, deasupra noastră este Oficiul Naţional de Jocuri de Noroc, organ care ne urmăreşte activitatea. În teren au loc controale, totul este transparent, conform legii. Introducerea taxării jucătorului va creşte evaziunea fiscală şi va readuce în prim-plan piaţa neagră, care acum este ţinută sub control de cel puţin 10 ani”, a mai spus Ioana Bazavan.

Industria jocurilor de noroc are aproximativ 45.000 de angajaţi şi contribuie anual cu aproape 600 milioane euro plătite la bugetul de stat, potrivit lui Dan Ghiţă, preşedinte, ROMBET - Asociaţia organizatorilor de jocuri de noroc.

„Dacă luăm drept exemplu alte ţări din Europa, unde s-a încercat de-a lungul timpului includerea unui astfel de impozit pe jucător, vom vedea că efectele au fost dezastruoase. În primul rând direct pentru industrie, pentru că jucătorii au început să devină inventivi. Au mers şi au jucat online pe site-uri din afara ţării de rezidenţă, unde taxarea este zero (în majoritatea ţărilor din Europa taxarea este zero). Cei care joacă în locaţiile de retail– mediul nu este controlabil. Acolo se realizează jocurile de noroc la negru – comparativ cu situaţia actuală în care jucătorul intră într-o locaţie reglementată, unde jocul se desfăşoară în urma unui regulament”, a spus Dan Ghiţă.

El a mai spus că, pe lângă impactul direct pe care această taxă l-ar putea avea asupra operatorilor şi asupra jucătorilor, există şi celelalte industrii care sunt puternic afectate, pentru că operatorii de jocuri de noroc plătesc chirii, angajaţi care livrează mâncare şi băutură, consumabile- electricitate, telecomunicaţii etc.

”Alte ramuri lovite puternic -zona de media şi sponsorizări, zona de sport. Aici există sponsorizări foarte mari din partea industriei, la un nivel impresionant”, a mai spus Dan Ghiţă.

Trei asociaţii de profil - Rombet, Romanian Bookmakers şi Romslot - au transmis recent autorităţilor propunerile industriei de gambling asupra proiectului de OUG de modificare a Codului fiscal, prin care propun alte soluţii de taxare a jocurilor de noroc.

„Soluţii există, dar taxele nu trebuie să fie suportate de jucător. Dacă se pune presiune pe jucător atunci acesta se va reorienta şi în final vom ajunge la încasări la buget foarte reduse. Avem argumente care demontează soluţia de a pune taxe pe jucător. Primele 10-15 economii mondiale nu au niciun fel de taxă pe jucător. Înţelegem scopul de a colecta, dar trebuie să existe o soluţie care să fie optimă pentru toată lumea. Domeniul are un anumit nivel de suportabilitate. Dacă trecem de acest nivel, lumea începe să devină inventivă şi se poate crea inclusiv scenariul în care jucătorii vor opta să joace la negru, un risc foarte mare”, a mai spus Dan Ghiţă.

Dan Ghiţă, preşedinte, ROMBET

♦ Există soluţii pentru a acoperi sumele pe care guvernul vrea să le colecteze. Le-am transmis deja la Ministerul de Finanţe. Concret, suma de bani pe care guvernul vrea să o colecteze de la noi am împărţit-o la toate subdomeniile care intră în jocurile de noroc adăugând procentual şi la pariuri sportive, şi la online, şi la retail pe partea de slot machines, şi la cazinouri, astfel încât fiecare dintre aceste segmente să preia o parte din impact.

♦ Ar fi salutar dacă taxarea s-ar face gradual. Aşteptăm un semn să putem să intrăm oficial la masa discuţiilor şi să prezentăm propunerile noastre.

♦ Avem soluţii şi printr-un dialog onest putem cu siguranţă să ajungem la o concluzie care să nu afecteze niciuna dintre părţi.

♦ Domeniul jocurilor de noroc se împarte în mai multe segmente, iar taxele sunt specifice şi taxele pe Codul Fiscal general. În momentul în care porneşti un business în jocurile de noroc, se obţine o licenţă pe 10 ani. Operatorul face un buget şi o predicţie pe cei 10 ani, comparativ cu taxele din momentul respectiv. Categoric se fac ajustări – luând în considerare inflaţia şi alte lucruri neprevăzute.

♦ Sunt operatori care au luat licenţa înainte de 2019, iar în anul respectiv s-a schimbat regula jocului, iar acum, la nici 3 ani, se schimbă din nou, după o perioadă de pandemie care a fost dezastroasă pentru industrie.

♦ La noi, în industrie, situaţia este dramatică. Nu ne plângem de taxe, ci de cum se pun taxele, pentru că modalitatea propusă este un dezastru pentru sport, pentru educaţie. Noi, prin sponsorizări, investim foarte mult în aceste două domenii şi nu numai.

Ioana Bazavan, vicepreşedinte, ROMSLOT

♦ Astăzi taxele sunt colectate exclusiv de la operatorii de jocuri de noroc, de cel puţin 13 ani, excepţie pentru segmentul de retail, unde există două praguri – peste 15.000 de euro şi peste 100.000 de euro.

♦ Noi estimăm că prin această măsură necontrolabilă propusă de Finanţe, încasările recurente la care se raportează acum statul vor scădea cu aproape 300 mil. euro.

♦ Acum taxele sunt fixe. Există taxe de licenţă, există taxe de autorizare pentru fiecare aparat în parte, iar pentru sistemul online există o taxă procentuală aplicată la încasările acestei activităţi. Acest sistem funcţionează pentru că toate taxele de jocuri de noroc din retail sunt plătite anticipat, înainte ca aparatul respectiv să funcţioneze.

♦ Faţă de restul industriilor, noi nu am fost consultaţi de către Ministerul de Finanţe. Totul s-a făcut foarte repede, nu ne-am aşteptat să vină o propunere de impozitare a clientului. Noi, operatorii, indiferent de forma în care se desfăşoară jocurile de noroc – pariuri sportive, cazinouri, slot machines sau activitate online – nu dorim taxarea clientului. Se vorbeşte în sfera jocului de noroc de responsabilitate şi adicţie. O astfel de măsură va creşte adicţia.

Practic, încurajăm clienţii să nu mai apese butonul de colectare, ci să joace sumele pe care le au în aparate sau plaforme.

♦ În propunerea dată acum, dacă jucătorul câştigă 600 de lei nu plăteşte nimic, dar dacă câştigă peste 600 de lei se aplică 10%.

♦ Pe propunerea actuală, la un câştig de 600 de lei, clientul primeşte 540 de lei, în condiţiile în care în retail câştigul nu are loc în momentul cash out.