Cei 123.000 de angajati ai Samsung fac acum o gama larga de produse, de la telefoane celulare si televizoare cu ecran plat pana la masini de spalat si aspiratoare. Iar anul trecut, Samsung a detronat Sony din pozitia de cel mai valoros brand de electronice de larg consum, potrivit Interbrand Consulting Group.

De ce atunci e Kim Byung-cheol, senior executiv la Samsung, atat de ingrijorat? Deoarece, se frasuie acum el, Samsung inca nu a deprins un lucru crucial in business-ul tehnologiei: originalitatea. Cu cheltuieli serioase, si-a atras clientii prin designuri ingenioase si gadgeturi multifunctionale, precum camerele video care descarca piese muzicale si frigidere cu ajutorul carora poti sa si navighezi pe Internet. Anul trecut, compania a inregistrat vanzari de 59,2 mld. $ si a raportat profituri de 7,9 mld. $, de 13 ori mai mari decat cele prognozate de rivalul Sony.

Dar executivii de la Samsung sunt ingrijorati ca, desi exceleaza in rafinarea inventiilor altora, se bazeaza pe o strategie invechita, care a mers bine atat timp cat compania inca mai tintea spre varf. Acum, ca e lider, spun ei, Samsung trebuie sa creeze produse originale, mai ales daca vrea sa ramana inaintea rivalilor din China si Coreea si sa contracareze eforturile competitorilor japonezi. Asta inseamna ca are nevoie nu numai de proiecte mici, ci si de inventii de anvergura, precum iPod-ul celor de la Apple sau walkman-ul lansat de Sony. Altfel,  risca sa aiba aceeasi soarta ca gigantii japonezi de produse electronice, odata formidabili, dar pe care i-a depasit in timpul ascensiunii sale. 

"Suntem intr-un punct de rascruce", spune Kim, vicepresedinte responsabil cu dezvoltarea si cercetarea pe termen lung. "Daca nu inovam, am putea ajunge ca una dintre acele companii japoneze inglodate in dificultati." Kim se straduie sa ajute Samsung sa-si atinga tinta, pe care compania o urmareste cu aceeasi ferocitate si determinare pe care le-a avut cand a cucerit pietele globale. Samsung vrea sa investeasca 40 mld. $ in cercetare si dezvoltare in urmatorii cinci ani, dublu fata de ultimii cinci ani. Numarul angajatilor din cercetare s-a dublat, de la 13.900 in urma cu sase ani la 32.000 in prezent. Nicaieri nu e mai vizibil efortul Samsung de a se reinventa decat la fabrica din Suwon, unde compania a construit cel mai mare centru de cercetare si dezvoltare din Asia.

In ultimii ani, Samsung a ridicat turnuri de birouri din sticla si laboratoare spatioase, in care pot lucra 15.000 de ingineri. Centrul e amplasat pe locul atelierului de ventilatoare electrice din care s-a nascut, in 1969, compania. Cea mai noua constructie din Suwon e centrul de cercetare digitala, finalizat in septembrie, care se intinde pe o suprafata echivalenta cu 30 de terenuri de fotbal si are laboratoare suficient de mari pentru 9.000 de cercetatori, desi acum sunt doar 5.200 de angajati. Din ei, 150 sunt straini, inclusiv din China, India si SUA. Kim spune ca noile laboratoare reflecta schimbarea Samsung de la o companie care pur si simplu dezvolta produse la una care face cercetare de top, incercand sa gaseasca urmatoarea idee de geniu in tehnologie. Daca orice companie poate sa se reinventeze, spun analistii, atunci si Samsung va putea.  

Cu o valoare de piata ce depaseste 96 mld. $, Samsung s-a descurcat bine, spun ei, deoarece e printre putinii giganti care continua sa se miste cu vioiciune. Exceleaza in a gasi din timp noi tehnologii si oportunitati de afaceri, dupa care ocupa piata cu o productie coplesitoare ca volum. Compania a sesizat ocazia de a intra pe piata americana cand cei de la Texas Instruments au abordat Samsung in 2001, la un targ de comert in Tokio, spun executivii producatorului sud-coreean. Americanii au oferit Samsung informatii despre un cip pentru computer pe care il dezvoltasera si care folosea, pentru a proiecta pe ecrane imagini full-color de calitate ridicata, milioane de oglinzi microscopice grupate pe un disc rotativ. Americanii deja vandusera cipul producatorilor japonezi Hitachi, Matsushita si Mitsubishi Electric, care dezvoltau, fiecare, un singur model TV. Samsung s-a "aruncat" pe noua tehnologie, producand primul sau prototip in 12 luni, in ianuarie 2002. In urmatoarele luni, Samsung a lansat trei modele TV care foloseau aceeasi tehnologie, la preturi de la 3.500 la 5.000 de dolari, mai putin de jumatate fata de cele practicate in acel moment de japonezi. Pana in decembrie 2003, Samsung produsese un milion de televizoare si devenea lider de piata. "Aceasta noua tehnologie a fost sansa de care aveam nevoie", spune David Steel, vicepresedintele diviziei de media digitala din Suwon.

"Apoi am inaintat necrutator, miscandu-ne mai repede decat concurenta, nu doar ca sa o ajungem, ci ca sa o intrecem." Steel spune ca unul din secretele vitezei Samsung e ca produce singura aproape fiecare componenta electronica majora, de la cipuri la ecranele cu plasma. Realizarea de noi produse inseamna adesea simpla asamblare a acestor componente intr-o alta combinatie. Steel  crede ca asta a permis Samsung sa se indrepte spre noi directii, ingloband multifunctionalitatea in electrocasnice si in alte bunuri de larg consum:  camera video care poate sa serveasca drept player de muzica, reportofon, televizor portabil si card de memorie; frigiderul al carui computer nu numai ca controleaza temperatura, dar si permite utilizatorilor sa navigheze pe Internet; telefonul mobil functioneaza ca o camera digitala in toata regula.

"Noi credem ca marile trenduri, cum ar fi convergenta, tendinta spre wireless si networking, se potrivesc cu atuurile noastre", spune David Steel, un britanic cu doctorat in fizica, care e el insusi un exemplu al politicii Samsung de a atrage talente din strainatate. Angajat in anul 1999, a fost primul non-coreean care ajuns in top management. "Televizoarele noastre sunt mai bune", spunea Nobuyuki Oneda, directorul financiar al Sony, intr-un interviu la inceputul acestui an. "Dar cash-flow-ul celor de la Samsung este uluitor. E greu sa investesti si sa dezvolti noi produse" in ritmul in care o face Samsung.

Un alt atu al Samsung, spun analistii, este designul. Compania a deschis centre de design in Los Angeles, San Francisco, Tokio, Shanghai si Milano. Ultimele designuri pentru televizoarele cu ecran plat sunt inspirate de tendintele observate la expozitiile de mobila din Italia. Executivii au observat, de asemenea, ca Samsung s-a mai reinventat si inainte. Cand compania a fost fondata, ca parte a grupului industrial Samsung, era asa de putin cunoscuta incat singura piata pe care si-a putut vinde primul televizor alb-negru a fost Panama.

Pana la inceputul anilor ‘90, Samsung devenise un producator de succes de produse electronice ieftine, multe dintre ele vandute sub branduri diferite. Apoi Lee Kun-hee, presedintele grupului Samsung, a initiat o transformare profunda, obligand compania sa se concentreze pe calitate in locul cantitatii. "Schimbati totul, cu exceptia familiei", le-a spus Lee angajatilor. Samsung si-a croit drumul urcand pe scara tehnologica si dandu-si la o parte rivalii, in marea lor majoritate japonezi.

In 1992, a devenit cel mai mare producator din lume de cipuri de memorie. In 1995 a construit primul sau ecran cu cristale lichide, o tehnologie pe care Samsung a dezvoltat-o intr-atat incat liderul de atunci, Sony, i s-a alaturat intr-un joint-venture pentru productia de monitoare LCD.

Samsung s-a straduit din greu sa-si imbunatateasca imaginea internationala. A cheltuit din 1998 mai mult de 6 miliarde de dolari pe marketing, sponsorizand ultimele cinci olimpiade si ridicand in 2002 un imens ecran plat in Times Square. 

Dar cu toate realizarile, n-a reusit sa ajunga la stadiul de recunoastere a brandului de care se bucura companii precum Apple sau Sony. Trecerea la urmatorul nivel de dezvoltare corporatista, spun analistii, presupune inventarea unui produs care sa remodeleze o intreaga industrie si sa serveasca drept model pentru o generatie. Apple a facut-o cu iPod-ul, la fel cum si Sony a facut, cu o generatie, in urma cu walkman-ul, un produs din 1979 care inca ofera companiei o aura aparte, una care celor de la Samsung le lipseste.

"Samsung e o mare companie, dar produsele sale sunt inca aproape identice cu cele ale celorlalti", spune J.J. Park, analist al pietei electronicelor la biroul din Seul al J.P. Morgan Securities. "Samsung inca isi asteapta propriul walkman."