"O sa fie mâine (miercuri) întâlnirea din Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde se află în prezent Ordonanţa 46 («Electorata») în procedură de aprobare prin lege, unde se vor discuta şi eventuale modificări care să vizeze extinderea aplicării acestui tip de restructurare şi pentru situaţiile apărute în prezent, generate de creşterea cursului francului. Comisia parlamentară a făcut invitaţiile, vedem mâine cine va participa la discuţii", a afirmat Manolescu după o conferinţă a PwC România.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu s-a stabilit încã cine va participa din partea băncii centrale la dezbaterile de miercuri din Comisie.

"Încă nu s-a stabilit nimic, deocamdată nu ştim cine va participa de la Banca Naţională", a spus Suciu.

Manolescu a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să se stabilească ce tipuri de modificări trebuie făcute, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu creditele în CHF. Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în CHF cu 1,5%, iar Volksbank a "îngheţat" cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurări ale creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.

El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu băncile comerciale, aşa cum anunţase vineri seara ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

Vâlcov afirma vineri seară, după întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că o soluţie pentru persoanele care au credite în franci ar fi extinderea prevederilor ordonanţei din 2014 privind restructurarea împrumuturilor, denumită atunci "Electorata", act normativ care nu a atras până acum interesul băncilor şi al debitorilor.

Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului.

Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut săptămâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

"PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură", a spus Paul.

Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.