"BCE va decide joi să cumpere obligaţiuni guvernamentale, măsură care va furniza lichidităţi semnificative pentru economiile europene şi care va crea o mişcare favorabilă creşterii economice", a spus Hollande, citat de MarketWatch.

Declaraţiile preşedintelui Franţei sunt surprinzătoare, deoarece par să prezică acţiunile BCE, instituţie care îşi apără cu tărie independenţa faţă de guverne.

Cu toate acestea, remarcile lui Hollande reflectă estimările avansate în ultimele luni de economişti, care se aşteaptă ca BCE să înceapă un program de relaxare cantitativă după şedinţa de joi, în contextul în care măsurile luate anul trecut pentru stimularea creşterii economice din zona euro nu au fost suficiente pentru ca rata inflaţiei să iasă din panta descendentă în care a intrat în urmă cu aproape doi ani.

Inflaţia anuală din zona euro s-a situat la -0,2% în luna decembrie, iar cea din UE, la -0,1%.

Potrivit economiştilor chestionaţi de Bloomberg, preşedintele BCE Mario Draghi va anunţa joi un program de achiziţii de obligaţiuni în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, program menit să convingă investitorii că instituţia dispune de instrumente suficient de puternice pentru a revigora economia din zona euro.

În ceea ce priveşte impactul posibilelor măsurilor de relaxare cantitativă asupra economiilor din afara zonei euro, în particular din centrul şi estul Europei, analiştii de la Capital Economics nu se aşteaptă la mişcări semnificative pe aceste pieţe în urma şedinţei de joi.

"În afara situaţiei în care BCE va crea şoc şi uimire prin anunţarea unor achiziţii mai mari decât cele estimate în prezent, nu ne aşteptăm la reacţii semnificative pe pieţele financiare din centrul şi estul Europei", se arată într-o notă a Capital Economics.

Cu toate acestea, deciziile BCE vor fi probabil de natură să justifice continuarea relaxării politicii monetare în regiune, potrivit analiştilor britanici, care estimează noi tăieri ale dobânzilor cheie în România şi Polonia.

Un program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale al BCE ar putea duce şi la încetinirea procesului de dezintermediere bancară în ţările din Europa Centrală şi de Est, pe fondul creşterii lichidităţii din zona euro, potrivit Capital Economics.