Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică, luni, proiectul de Hotărâre privind Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi Planul operaţional pentru implementarea strategiei pentru 2014-2016.

În proiectul de act normativ se arată că modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumătate dintre familii fiind de acest tip, dar că se observă o creştere continuă a vârstei medii la prima căsătorie, care ajunge la 26 de ani pentru femei şi 29 de ani pentru bărbaţi în 2011.

Specialiştii precizează că România se confruntă cu o insuficienţă a planificării familiale şi a educaţiei pentru sănătate sexuală şi a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.

"Astfel, pe fondul unei creşteri pe ansamblul populaţiei a vârstei medii la prima naştere, fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător, ceva mai mult de un copil din zece fiind născut de mame sub 20 de ani. În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind -o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii", se arată în proiectul de act normativ.

Iniţiatorii documentului subliniază şi altă problemă majoră a României: sărăcia în rândul copiilor. Astfel, mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie şi/sau excluziune socială (52,2 la sută în 2012), fiind cel mai ridicat nivel din UE27, cu excepţia Bulgariei.

Analiza pe grupe de vârstă arată că cel mai ridicat risc se înregistrează în grupele de vârstă 12-17 ani (54,8 la sută) şi 5 - 11 ani (52,5 la sută).

"Riscul sărăciei şi excluziunii sociale creşte considerabil în gospodăriile cu mulţi copii (72,5 la sută dintre gospodăriile cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii) sau în cele monoparentale (60,7 la sută), acestea fiind cele mai afectate. În general, indiferent de structura gospodăriei, prezenţa unui copil creşte considerabil vulnerabilitatea economică. (...) Un copil român din trei este sărac deşi locuieşte în gospodării în care adulţii lucrează. Aproape unu din cinci copii din gospodării active pe piaţa muncii este sărac deşi adulţii lucrează mai mult de 80 la sută din timpul lor activ. România înregistrează pentru ambii indicatori cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european", se mai arată în proiectul de strategie.