♦ În 2015, cei trei acţionari/administratori ai Colectiv, acolo unde 65 de tineri şi-au pierdut viaţa, au fost reţinuţi preventiv pentru 30 de zile imediat după dezastru ♦ Incendiul de atunci a fost provocat de un spectacol pirotehnic, în clubul pe care îl deţineau şi care funcţiona fără aviz de securitate la incendiu ♦ În cazul Crevedia, unde se desfăşura o activitate ilegală, fără niciun fel de aviz, cei doi acţionari/administratori sunt încă în libertate şi promit să le repare casele celor rămaşi în viaţă ♦ Afacerea Flagas continuă în toată ţara ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

„Cu referire la solicitarea adresată instituţiei noastre, înregistrată la Biroul de informare şi relaţii publice, vă comunicăm că în dosarul la care faceţi referire se desfăşoară urmărirea penală in rem“, au răspuns reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) la întrebarea ZF de ce responsabilii Flagas nu sunt încă reţinuţi. În parcarea unui fost punct de lucru al Flagas, desfiinţat în 2020, compania transvaza (muta) dintr-o cisternă în alta GPL, fără nicio autorizaţie, existând inclusiv suspiciunea realizării unor amestecuri în acest „depozit“ ilicit. Parchetul a mai precizat că în baza legislaţiei în vigoare, nicio altă informaţie legată de anchetă nu poate fi făcută public. Între timp, cei doi acţionari/administratori ai Flagas le promit localnicilor din Crevedia că le repară casele.

Cazul de faţă aminteşte însă de desfăşurarea evenimentelor în cazul Colectiv. Pe 30 octombrie 2015, un incediu devastator cuprindea clubul Colectiv, în urma unui spectacol pirotehnic, 64 de tineri pierzându-şi viaţa într-unul dintre cele mai dramatice evenimente ale ultimilor ani. Pe 3 noiembrie, cei trei patroni ai clubului ai fost arestaţi preventiv timp 30 de zile, pentru ca anul trecut să primească sentinţe definitive cu închisoarea cuprinse între 6 şi 11 ani. Emoţia cazului Colectiv a dus la prăbuşirea guvernului Ponta.

În cazul Colectiv, clubul funcţiona fară autorizaţia de incendiu, inclusiv doi pompieri care au permis funcţionarea clubului primind pedepse cu închisoarea. Pirotehniştii şi fostul primar Cristian Popescu Piedone au fost condamnaţi şi ei la închisoare. În cazul de la Crevedia, activităţile desfăşurate erau ilegale şi nedeclarate, dar responsabilii sunt încă în libertate. De ce?

„Procesul penal are un parcurs bine reglementat, tocmai pentru a fi evitate abuzurile. În cazul de faţă urmărirea in rem înseamnă că se urmăreşte fapta, nu persoana. Sunt foarte multe praguri până a ajunge la persoană, în această etapă societatea este anchetată. Dacă se dovedeşte că acţionarii au contribuit la fapte, abia atunci poţi face pasul spre reţinere“, explică un avocat din domeniu.

Spre deosebire de Colectiv, acolo unde clubul funcţiona fără autorizaţie de incendiu, la Crevedia nici măcar nu mai exista un punct de lucru oficial, astfel că nici statul nu mai avea de ce să facă anumite controale. Dar activitatea desfăşurată ilegal, făcută chiar sub nasul poliţiei locale şi al primarului Crevedia, este greu de presupus că nu era sub coordonarea acţionarilor/administratorilor Flagas.

„Şi la Colectiv era o activitate ilegală pentru că nu avea aviz. Nu poţi vorbi de nuanţe, ambele erau activităţi ilegale. Dar în cazul de faţă vedem protecţia politică în acţiune. La Colectiv am avut enorm de multă emoţie din cauza numărului extrem de ridicat de victime tinere, aici vedem un marketing bun. Acţionarii promit că repară tot, sunt mai puţine victime, dar este o dublă măsură.“

Avocaţii din domeniu subliniază însă faptul că normalitatea desfăşurării unui proces penal este cea din cazul Crevedia, nu cea din cazul Colectiv.

„Aici la Crevedia vedem cum sunt ranforsate protecţiile. Este şi industria de această natură.“

Faptul că Flagas închisese punctul de lucru din Crevedia din 2020 şi mutase instalaţiile GPL pe care le avea pe respectivul amplasament a scutit compania de controale ulterioare din partea autorităţilor statului. Din momentul 2020, Flagas a continuat însă activitatea, mutând (transvazând) GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare unde veneau cisternele, formând astfel un fel de „depozit“ clandestin, sursa exploziei de pe 26 august. Oficial, exact acest caracter secret i-a protejat pe acţionarii Flagas de controale şi este acum o scuză pentru lipsa de acţiune a autorităţilor centrale şi locale. Potrivit unui răspuns al CNCIR (Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune), entitate a statului român care verifică instalaţiile menţionate, în ultimii trei ani a fost emis un număr de 101 rapoarte de inspecţie pentru instalaţiile tip SKID din staţiile GPL ale Flagas SRL. „La momentul efectuării verificărilor tehnice instalaţiile au corespuns din punct de vedere al siguranţei în utilizare“, au spus reprezentanţii CNCIR pentru ZF.

Dar ţinând cont de cazul Crevedia, ar fi necesare noi controale concomitent cu suspendarea activităţii companiei până la rezultatele finale?

„Dacă sunt puncte de lucru separate, fiecare cu autorizaţii distincte, nu ai cum să suspenzi activitatea“, spun avocaţii.

Datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2021 la nivel naţional a fost un consum de circa 403.000 de tone de GPL, peste 223.000 de tone fiind consumate de populaţie, deci 55%, restul fiind segmentul de autogaz. În bani, valoarea pieţei ar fi de circa 400-450 mil. euro, având în vedere preţurile medii din 2021. Practic, în lipsa infrastructurii, românii, mai ales cei din zonele rurale, apelează la lemne, iar uneori chiar la GPL prin buteliile cu aşa-numitul aragaz sau prin instalaţii care folosesc GPL montate pe lângă casele izolate. Mai mult, sunt numeroase cazuri în care încărcarea buteliilor de aragaz se face cu GPL din skid-urile de autogaz, acest lucru fiind însoţit de riscuri semnificative. Toate acestea au loc însă pe o piaţă foarte opacă, din care grupurile mari lipsesc. Astfel, Flagas, firma controlată de Ionuţ Daniel Doldurea şi de Cosmin-Ionuţ Stîngă, a avut anul trecut un business de 595,9 mil. lei, un profit net de 32,7 mil. lei, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de GPL. Dar aceasta nu este singura firmă deţinută de familia Doldurea activă în domeniul combustibililor. În total, Ionuţ Doldurea, alături de fratele său, Cristian Doldurea, figurează ca acţionari sau administratori în 6 companii active în domeniul comerţului cu GPL, toate aceste firme având anul trecut un business cumulat de aproape 1,2 miliarde de lei şi 459 de angajaţi. Atrage atenţia faptul că din 6 companii, 4 sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, tatăl fraţilor Ionuţ şi Cristian Doldurea. Dintre companiile care compun miliardul de lei din GPL al fraţilor Doldurea, cele mai mari sunt Flagas, Rombeer Crîngaşu, preluată anul trecut de Flagas, şi Ade Gas Oil Company. Dincolo de afacerile Flagas, cei mai mari jucători din domeniul GPL, conform unei centralizări a ZF, au avut anul trecut un business cumulat de circa un miliard de euro. Printre cele mai cunoscute companii din această piaţă se numără Rompetrol Gas, Gaspeco L&D, deţinută de familia Borcea, Butan Gas România, Bulrom Gas Impex sau Forte Gaz. Dar dincolo de aceşti jucători cât de cât vizibili, piaţa este compusă din afaceri foarte discrete, în cazul unora dintre ele ingerinţa politică fiind evidentă.