Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 160/2020, act normativ care implementează la nivel naţional măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor.

„În urma parcurgerii procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 18/2023, în temeiul art. 77 alin. (2) coroborat cu art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul a adoptat legea cu o serie de modificări şi completări care excedează limitelor deciziei instanţei constituţionale şi care depăşesc şi limitele cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, motiv pentru care, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie”, potrivit sesizării.

Iniţial, preşedintele Iohannis a trimis spre reexaminare Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996.

„La data de 29 noiembrie 2022, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii de către Parlament, pentru următoarele considerente: 1. utilizarea unei terminologii neclare privind domeniile de studii necesare pentru selectarea membrilor organelor de conducere ale administraţiilor portuare ale porturilor în care infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al statului şi nevoia corelării acestora cu legislaţia în domeniu; 2. necesitatea menţionării exprese a nivelului de studii solicitat în cadrul condiţiilor de selecţie; 3. absenţa unor norme tranzitorii care să reglementeze situaţia persoanelor aflate în funcţiile de conducere din administraţiile portuare”, aminteşte Klaus Iohannis în document.

În prezent, la art. 42 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 se prevede o procedură de selecţie pentru membrii organelor de conducere ale administraţiilor portuare care va cuprinde cel puţin unul dintre următoarele criterii obligatorii: „a) competenţe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice ce desfăşoară activităţi specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval; sau b) competenţe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experienţă în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori instituţiilor publice, îndeplinind atribuţii de conducere, reglementare sau control în domeniul naval”. Aşadar, în viziunea acestui act normativ experienţa în domeniul naval este una esenţială, menţinerea unor standarde ridicate de studii şi experienţă profesională pentru ocuparea poziţiilor de conducere ale administraţiilor portuare ale statului român reprezentând raţiunea cererii de reexaminare.

În procedura de reexaminare, unica modificare operată de Parlament în cuprinsul legii de aprobare a constat în reducerea duratei experienţei profesionale necesare pentru a fi selectat ca membru al organelor de conducere ale administraţiilor portuare, de la minimum 5 ani la minimum un an de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice care desfăşoară activităţi specifice sectorului transport, logistic şi administrarea infrastructurii.

Iohannis a formulat o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la legea de aprobare pentru depăşirea limitelor cererii de reexaminare, legea fiind adoptată cu încălcarea art. 77 alin. (2), prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi cu încălcarea art. 147 alin. (4) în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la limitele sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii prin cererea formulată de Preşedintele României.

Prin Decizia nr. 18/2023, Curtea Constituţională a admis sesizarea Preşedintelui României, statuând că prin modul de legiferare şi prin forma adoptată, Parlamentul a depăşit limitele reexaminării, legea fiind declarată neconstituţională.

„Deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare a Preşedintelui, acesta a efectuat modificări şi completări care excedează acestor limite, adoptând legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi a altor norme constituţionale”, arată Klaus Iohannis.

El apreciază că noua redactare reflectă o concepţie legislativă diferită, mult mai permisivă în ceea ce priveşte standardele de selecţie pentru poziţiile menţionate, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanşeze şi care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menţionate în conţinutul ei (domeniul studiilor, nivelului acestora şi introducerea unor norme tranzitorii), nicidecum să determine schimbarea sferei domeniilor în care trebuie probată experienţa de minimum 5 ani.

„Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 este neconstituţională”, solicită Klaus Iohannis.